Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Jurnaliștii și organizațiile publice cer ca Parlamentul Ucrainei să-și deschidă porțile pentru mass-media
- Josep Borrell a vizitat un centru de antrenament finanțat de UE lângă Kiev
- Apărarea antiaeriană a doborât o rachetă rusească deasupra regiunii Dnipropetrovsk
- Ucraina naționalizează activele de petrol și gaze ale unui oligarh rus
- Ministerul Apărării: Forțele speciale ucrainene au capturat echipamente rusești de pe platforma de foraj din Marea Neagră
- Președinta Comisiei Europene: UE implică Ucraina în elaborarea unei strategii pentru industria europeană de apărare
- Remanierile de la Kiev nu vor afecta relațiile cu Occidentul, susține ministrul ucrainean de Externe
- Ajutorul pentru Ucraina, în centrul vizitei cancelarului Olaf Scholz la Washington
- Un înalt responsabil din serviciul de informații al Ucrainei a fost demis pentru punerea sub ascultare a unor jurnalişti
- Guvernator ucrainean: Un copil de două luni a murit în timpul unui atac aerian
- Rusia a anunțat că a dejucat un atac cu drone ucrainene în regiunea Belgorod
- Armata rusă a distrus un hotel din Harkov
Update 21:23 În prima zi a celei de-a 11-a sesiuni a Parlamentului Ucrainei, jurnaliștii și reprezentanții mai multor organizații publice au îndemnat instituția să fie mai deschisă față de mass-media și societate, precum și să consolideze măsurile de securitate, cum ar fi pregătirea de adăposturi.
Update 20:00 Josep Borrell, șeful diplomației europene, a vizitat marți un centru de antrenament finanțat de Uniunea Europeană, aflat lângă Kiev. Acesta a asistat la o serie de exerciții ale forțelor ucrainene, soldații fiind antrenați de jandarmi din mai multe țări ale UE, printre care Franța și Spania.
Update 19:00 Forțele de apărare antiaeriene ucrainene au doborât, în după-amiaza zilei de 6 februarie, o rachetă rusească Kh-59 lansată în regiunea Dnipropetrovsk.
Update 18:00 Înalta Curte Anticorupție din Ucraina (HACC) a naționalizat bunuri ucrainene evaluate la 13 milioane de dolari aparținând oligarhului rus Eduard Khudainatov.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat într-un comunicat că "100% din cota sa din capitalul autorizat al LLC 'Alliance-Ukraine Oil Company', care este estimată la aproape jumătate de miliard de grivne (moneda oficială a Ucrainei – n.r.), a fost recuperată ca venit pentru Ucraina".
Khudainatov ar fi controlat traderul de petrol prin intermediul mai multor companii offshore pentru a evita naționalizarea în urma războiului din Ucraina. În ultimii doi ani, oligarhul a continuat să obțină profituri semnificative de pe piața de petrol și gaze din Ucraina.
Ancheta SBU susținea că Khudainatov nu este doar "unul dintre confidenții lui Putin", ci și că el este cel care conduce compania rusă de petrol și gaze NNK-Group și a fost membru al consiliului de administrație al Rosneft.
NNK-Group și Rosneft sunt doi dintre cei mai mari sponsori ai războiului Rusiei din Ucraina. Acestea furnizează în mod regulat combustibil și lubrifianți pentru grupurile de ocupație și complexul militar-industrial al Rusiei. Luate împreună, aceste companii furnizează venituri de miliarde de ruble în fiecare lună Federației Ruse.
Update 17:00 Forțele pentru operațiuni speciale ale Ucrainei au efectuat o operațiune pe o platformă de foraj capturată de Rusia în largul coastelor Crimeii ocupate de Rusia, a anunțat Ministerul Apărării la 6 februarie.
Ucraina desfășoară frecvent atacuri asupra activelor militare rusești situate în Crimeea și în jurul coastei acesteia.
Forțele rusești au folosit platforma de foraj pentru a controla o parte din Marea Neagră și pentru a ajusta focul spre sudul Ucrainei, potrivit unui videoclip postat online de Forțele pentru Operațiuni Speciale.
Videoclipul arată un grup de militari aterizând pe platformă și căutând echipamente, inclusiv un radar și un sistem de îmbunătățire a semnalului dronelor.
După ce a luat echipamentele, grupul a instalat mine pe platformă și s-a retras, potrivit videoclipului.
Update 16:19 Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, în timpul unui discurs în Parlamentul European, că Uniunea Europeană a angajat Ucraina în dezvoltarea viitoarei strategii industriale pentru industria de apărare a țărilor UE.
"Nu trebuie doar să accelerăm aprovizionarea cu muniție. Privind în viitor, ar trebui să considerăm capacitățile de apărare ale Ucrainei ca făcând parte din ale noastre. Ar trebui să ne gândim la complexul industriei de apărare ucrainene ca fiind al nostru. Prin urmare, am implicat Ucraina în pregătirea strategiei noastre pentru industria de apărare.
Acesta este primul pas care ar trebui să ducă la integrarea Ucrainei în unele dintre programele noastre de apărare - cu acordul Parlamentului European și al Consiliului UE, atunci când este necesar. Acest lucru nu numai că va ajuta la satisfacerea nevoilor de apărare ale Ucrainei, dar va contribui, de asemenea, la coerența și la planificarea comună a industriilor noastre militare și de apărare”, a declarat Ursula von der Leyen.
Von der Leyen a precizat că țările UE au oferit Ucrainei, în mod colectiv, un ajutor militar de peste 28 de miliarde de euro, au ajutat la instruirea a peste 40.000 de militari și au sporit cu 40% capacitățile industriei europene de apărare. Până în martie, numărul de proiectile de artilerie transferate Ucrainei va depăși jumătate de milion. Cu toate acestea, ea a subliniat că acest lucru nu este suficient.
Update 15:00 Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat marți că o remaniere militară și politică, ce este așteptată în curând, nu va avea niciun impact asupra relațiilor Kievului cu aliații săi occidentali.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că are în vedere o "resetare” prin înlocuirea mai multor oficiali de rang înalt, care va depăși sfera militară, notează Reuters.
Există speculații că șeful armatei ucrainene va fi demis.
"Nu cred că orice schimbări în guvern pot influența relațiile noastre cu partenerii noștri", a declarat ministrul de Externe, Dmitro Kuleba.
El a spus că este dreptul constituțional al lui Zelenski de a-l putea demite pe șeful armatei dacă el consideră necesar. Orice remaniere nu ar fi un semn de divizare în efortul de război al Ucrainei, a adăugat șeful diplomației de la Kiev.
"Putem avea discuții în interiorul echipei, dar suntem cu toții uniți în jurul obiectivului nostru strategic, care este înfrângerea Rusiei în Ucraina și restabilirea integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei. Și nu există niciun fel de discuții cu privire la acest obiectiv strategic", a spus Kuleba.
Update 13:45 Ajutorul pentru Ucraina, în centrul vizitei cancelarului Olaf Scholz la Washington.
Sprijinul pentru Ucraina va constitui punctul central al întâlnirii de vineri între preşedintele Joe Biden şi cancelarul german Olaf Scholz, care soseşte la Washington după deblocarea de către Bruxelles a unui ajutor european vital pentru Kiev, în timp ce pachetul american rămâne în suspans, notează marţi France Presse.
Tensiunile din Orientul Mijlociu, cu semnele unei conflagraţii în regiune legată de războiul între Israel şi Hamas, figurează de asemenea pe agenda acestei vizite a cancelarului german în SUA, a treia la număr de la preluarea mandatului la conducerea primei economii europene în decembrie 2021.
În timp ce invazia lansată de Rusia în Ucraina va intra în curând în al treilea an, preşedintele american şi cancelarul german îşi vor reafirma sprijinul neclintit pentru Kiev, potrivit celor două executive.
"Aşteptăm cu nerăbdare să discutăm toate modalităţile prin care să putem continua acest efort", a subliniat un responsabil american, sub rezerva anonimatului.
Întrevederea de la Washington intervine în timp ce Joe Biden, care se află în campanie electorală pentru al doilea mandat, şi opoziţia republicană negociază "la cuţite" un nou text vizând finanţarea unui ajutor militar în valoare de circa 60 miliarde de dolari pentru Kiev şi, în paralel, înăsprirea politicii privind migraţia în SUA.
Cancelarul german prevede în acest sens "să discute cu membri ai Congresului", potrivit purtătorului său de cuvânt, Steffen Hebestreit.
Deşi un rezultat pare deocamdată incert de cealaltă parte a Atlanticului, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene tocmai au convenit asupra unui sprijin de 50 miliarde de euro până în 2027 pentru Ucraina, premierul ungar Viktor Orban renunţând la blocarea pachetului financiar.
"Sper ca asta să ajute să facă lucrurile mai uşoare" pentru Joe Biden, a declarat Olaf Scholz, apreciind drept "urgentă" necesitatea contribuţiei americane într-un moment în care trupele ucrainene luptă din răsputeri şi duc lipsă de muniţii în faţa tăvălugului rusesc.
"Este evident că el (Vladimir Putin) speră ca la un moment dat noi nu vom mai dori să continuăm" să ajutăm Ucraina, a insistat cancelarul german luni.
Washingtonul, primul contributor de ajutor financiar şi militar pentru Ucraina, şi Germania, care revendică a doua poziţie, au acţionat până acum în tandem în acest conflict.
Scholz se află şi el sub presiune acasă, inclusiv în cadrul coaliţiei sale cu Verzii şi liberalii, pentru a trimite armatei ucrainene rachete cu rază lungă de acţiune Taurus, dar ezită de teama mutării conflictului pe teritoriul rus, ceea ce ar duce la o potenţială escaladare.
"Cancelarul s-a lăsat încurajat de Biden să se angajeze într-un grad mai mare în trecut, în special în privinţa livrărilor de tancuri de luptă" Leopard 2, aminteşte politologul de la Universitatea Liberă din Berlin, Ingo Peters.
"Dacă Washingtonul ar face o mutare în dosarul rachetelor, fără îndoială, lui Scholz i-ar fi mai uşor să aprobe o livrare de Taurus", a declarat pentru AFP acest expert în relaţii transatlantice.
Între timp, Olaf Scholz a dublat practic bugetul de ajutor militar pentru Ucraina, ajungând la peste 7 miliarde de euro în acest an, şi îi îndeamnă fără încetare pe partenerii săi europeni să facă mai mult, argumentând că ţara sa nu poate duce întreaga povară pe umerii săi.
Cu atât mai mult dacă aprovizionarea cu arme americane ar dispărea, în cazul în care Donald Trump ar reveni la putere în urma alegerilor prezidenţiale din SUA din 5 noiembrie.
"Olaf Scholz a devenit un fel de 'lider' în privinţa ajutorului pentru Ucraina. Nu din proprie iniţiativă, ci pentru că urgenţa geopolitică o cere", scria recent cotidianul Munchner Merkur.
O reconsiderare profundă pentru o ţară care a fost visceral pacifistă după ororile nazismului şi care a început să se reînarmeze după ce s-a bazat pe SUA timp de decenii, via NATO.
Anul acesta, pentru prima dată, Germania îşi va atinge obiectivul de a aloca 2% din PIB pentru bugetul apărării.
În această privinţă, se aşteaptă ca cei doi lideri să discute despre pregătirile pentru o reuniune a NATO care va avea loc în iulie la Washington.
La summitul din vara trecută de la Vilnius, Joe Biden a dezamăgit aşteptările Kievului - şi pe cele ale multor ţări est-europene - considerând că Ucraina nu este pregătită să adere la Alianţa Nord-Atlantică, poziţie la care Germania, spre deosebire de Franţa, s-a aliniat.
Update 12:40 Un înalt responsabil din serviciul de informații al Ucrainei a fost demis pentru punerea sub ascultare a unor jurnaliști.
Un înalt responsabil al serviciului de informaţii ucrainean (SBU) a fost demis în urma punerii ilegale sub ascultare a jurnaliştilor unui site de investigaţii, transmit marţi AFP şi Reuters, citând surse din cadrul serviciului.
În luna ianuarie, autorităţile ucrainene anunţaseră deschiderea unei anchete privind 'punerea sub ascultare şi înregistrarea video ilegale' a jurnaliştilor de la Bihus Info, cunoscut în Ucraina pentru anchetele sale anticorupţie.
Cazul a provocat reacţii inclusiv la vârful statului, preşedintele Volodimir Zelenski declarând că 'orice presiune asupra jurnaliştilor este inacceptabilă'.
'Şeful departamentului SBU pentru protecţia statului, Roman Semencenko, a fost demis din cauza supravegherii redacţiei Bihus Info', a indicat pentru AFP o sursă din cadrul SBU, vorbind sub acoperirea anonimatului.
Potrivit sursei, decizia de demitere a fost luată de şeful SBU şi validată de preşedintele Zelenski.
Puţin mai devreme luni, SBU a emis un comunicat în care afirma că a luat 'deciziile adecvate în materie de personal', justificând în acelaşi timp ascultările prin faptul că 'anumiţi angajaţi ai Bihus Info figurau printre clienţii unor traficanţi de droguri'.
Redacţia Bihus Info a denunţat o 'operaţiune specială ruşinoasă' a SBU care a implicat mai mult de 30 persoane, după aproape doi ani de la declanşarea invaziei ruse.
În ianuarie, Bihus Info a recunoscut că unii dintre cameramanii săi consumaseră 'substanţe ilegale' la o petrecere de Anul Nou, de la care au fost publicate înregistrări sonore şi video pe YouTube.
Bihus Info a dezvăluit de asemenea că echipa sa fusese pusă sub ascultare timp de mai multe luni, vizate fiind mai ales telefoanele mobile.
Update 11:00 Guvernator ucrainean: Un copil de două luni a murit în timpul unui atac aerian.
Un copil de două luni a murit în timpul unui atac aerian lansat de ruși asupra regiunii Harkov din nord-estul Ucrainei, susține guvernatorul ucrainean Oleh Synehubov, potrivit Reuters.
Atacul rusesc a avut loc în noaptea de luni spre marți. Trupul copilului a fost recuperat din ruinele unui hotel cu trei etaje pe care forțele ruse l-au lovit cu rachete în jurul orei 2:30.
Două femei, inclusiv mama copilului, au fost rănite și au ajuns la spital, a explicat Oleh Synehubov pe Telegram.
Poliția Națională a comunicat că peste 30 de clădiri, inclusiv case private, o cafenea și câteva magazine au fost avariate în urma atacului.
Informațiile nu au putut fi verificate din surse independente.
Update 09:45 Rusia a anunțat că a dejucat un atac cu drone ucrainene în regiunea Belgorod.
Rusia a anunţat marţi dimineaţă că a dejucat un atac cu drone ucrainene lansat în cursul nopţii în regiunea Belgorod (vest), la graniţa cu Ucraina, relatează AFP.
Un atac lansat de Kiev "cu ajutorul a şapte drone împotriva unor ţinte de pe teritoriul Federaţiei Ruse a fost împiedicat", a informat Ministerul Apărării rus pe reţeaua de socializare Telegram.
"Toate dronele ucrainene au fost interceptate" de apărarea antiaeriană locală, potrivit aceleiaşi surse, care nu a menţionat nici locul exact al atacului, nici eventuale pagube sau răniţi.
Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a vorbit marţi dimineaţă despre atacul cu o dronă al forţelor armate ucrainene împotriva oraşului rus Gubkin.
Nu au fost înregistrate victime după căderea şi detonarea dispozitivului, a explicat Gladkov, însă au fost "constatate daune" la patru locuinţe, cum ar fi ferestre sparte.
Kievul şi-a intensificat în ultimele luni atacurile asupra teritoriului rus şi se concentrează în general asupra regiunilor de la graniţă, printre care şi Belgorod.
Pe 30 decembrie, capitala regională Belgorod a fost vizată de cel mai puternic atac lansat asupra teritoriului rus de la începutul ofensivei din 24 februarie 2022. Douăzeci şi cinci de persoane au fost atunci ucise, în jur de o sută rănite şi alte câteva sute au fost evacuate.
Update 08:10 Armata rusă a distrus un hotel din Harkov.
Forțele ruse au distrus un hotel cu trei etaje din regiunea Harkov în primele ore ale zilei de 6 februarie. Cel puțin patru persoane au fost prinse sub dărâmături în urma atacului.
Serviciile de urgență au reușit să scoată trei dintre ele, în timp ce un alt civil este în continuare căutat, potrivit Ukrainska Pravda. Hotelul este situat în orașul Zolochiv, oraș aflat la 40 km de Harkov, centrul administrativ al regiunii cu același nume.
La începutul acestei săptămâni, Rusia a lansat atacuri cu artilerie și mortier asupra a 18 așezări din regiunea Harkov.
Armata rusă a vizat în mod regulat Harkovul și așezările din regiune de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022. În ultimele săptămâni, numărul atacurilor asupra orașului a crescut.
Update 00:00 Ucraina se aşteaptă să primească avioane de vânătoare F-16 şi rachete cu o rază de acţiune între 300 şi 500 de kilometri "în pachete suplimentare de ajutor militar" din partea aliaţilor săi, a declarat comandantul Forţelor Întrunite, Serhii Naiev.
Naiev nu a oferit mai multe detalii despre rachete şi nici nu a precizat dacă acestea vor veni împreună cu avioanele F-16 sau separat.
Armata ucraineană a folosit rachetele ATACMS şi Storm Shadow/SCALP furnizate de SUA şi Franţa pentru a lovi instalaţii şi echipamente militare ruseşti în spatele liniilor de front.
Război în Ucraina, 5 februarie 2024 | UE pregăteşte noi sancţiuni împotriva Rusiei, la doi ani de la începutul războiului
Război în Ucraina, 4 februarie 2024 | Zelenski a vizitat trupele de pe linia frontului din sud
Război în Ucraina, 3 februarie 2024 | Ucraina a atacat cu drone cea mai mare rafinărie din sudul Rusiei
Război în Ucraina, 2 februarie 2024 | Scufundarea navei de război "Ivanoveț" de către Ucraina, confirmată de bloggerii militari ruși
Război în Ucraina, 1 februarie 2024 | Forțele ucrainene au anunțat că au distrus o navă rusească din Flota Mării Negre
