Mișcarea 17 Octombrie, grupul anonim care și-a asumat manifestațiile de stradă din Italia, și-a publicat pe Telegram primul "comunicat", un manifest în cinci puncte în care respinge instituțiile, partidele și sindicatele și se prezintă ca o mișcare fără lideri, organizată descentralizat pentru a scăpa de anchete. Documentul nu conține nicio delimitare de jafurile și ciocnirile cu poliția care au însoțit protestele, în timp ce anchetatorii încearcă să identifice autorii.
Textul a apărut puțin după ora 13: "Suntem Mișcarea 17 Octombrie. Nu avem un președinte, un secretar, un purtător de cuvânt pe care să-l invitați la televizor, un sediu care să fie percheziționat sau carnete de membru de vândut. Suntem tineri care au decis să nu mai aștepte.", scrie Avenire.
Grupul se descrie ca "o mișcare apărută ca să ia inițiativa și să contribuie la formarea unei conștiințe politice comune a tinerilor din Italia". Înainte de a stabili ce revendicări are, mișcarea vrea să înțeleagă "de ce ni s-a luat totul, cine ne-a luat totul și cum ne putem lua înapoi ce ne aparține".
› Vezi galeria foto ‹
Neîncredere în instituții, dar și în stânga radicală
Manifestul insistă că refuzul structurilor clasice este "o alegere politică, nu o absență a politicii" și o justifică prin trei motive. Primul este lipsa de încredere "în instituții și în acest guvern". Al doilea vizează partidele și sindicatele, considerate "parte a statului pe care îl contestăm". Nici grupările din afara sistemului nu sunt scutite de critici: mișcările care "de decenii încearcă să profite de pe urma luptelor și să le monopolizeze" nu sunt, potrivit textului, "la înălțimea cauzei", o formulare care pare să-i vizeze pe anarhiști și pe activiștii antisistem.
Orientarea ideologică a grupului se întrevede totuși din punctul 3: "Ne protejăm de represiune și de fasciști".
Pentru a scăpa de represiune, mișcarea mizează pe o organizare fără puncte vulnerabile: "O mișcare cu un lider are o țintă. O mișcare cu un sediu riscă o descindere. O mișcare cu o listă de membri ajunge într-un dosar. Noi nu oferim nicio țintă."
Autorii, a căror identitate rămâne necunoscută, recunosc că modelul nu este nou și citează drept surse de inspirație mișcările fără lideri din ultimii 15 ani: revoluțiile din Egipt și Tunisia din 2011, protestele din Hong Kong din 2019, comitetele de cartier din Sudan, mișcările din Algeria, Liban și Chile, plenurile studenților sârbi și Generația Z din Maroc, coordonată exclusiv prin canale digitale. "Fiecare dintre aceste experiențe a avut limitele și înfrângerile ei, și tocmai de aceea le-am studiat, ca să învățăm din ce a funcționat și din ce nu", se arată în document.
Grupul afirmă că nu vrea ca protestele să rămână doar proteste, pentru că acestea "se consumă singure". Fiecare manifestație ar trebui să devină și un spațiu de "discuție, dezbatere, maturizare politică", în care oameni diferiți "se ascultă, se confruntă pe idei și se transformă reciproc".
Scopul declarat este unul singur: "Să ne luăm viitorul în propriile mâini. Să nu-l lăsăm în mâinile celor care l-au ipotecat, vândut și golit înainte ca noi să apucăm să-l trăim. Nu vrem un loc la masa celor care ne-au luat scaunul, vrem să construim o altă masă, toți împreună, de jos în sus."
Manifestul nu face însă nicio referire la jafurile și confruntările cu forțele de ordine.
Protestele care au cuprins Franța în ultimele săptămâni s-au extins în weekend și în Italia, unde manifestațiile legate de creșterea costului vieții au degenerat în violențe și ciocniri cu poliția în mai multe orașe, printre care Milano, Torino și Bologna.
Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a promis că guvernul va răspunde "cu mare fermitate" recentelor ciocniri și jafuri din Milano, anunțând că 500 de militari vor fi trimiși pe străzile orașului.
Printre noile măsuri luate în calcul de guvern se numără extinderea reținerii preventive până la 24 de ore, inclusiv pentru persoanele sub 18 ani, posibilitatea arestării ulterioare a celor care distrug bunuri în grup, precum și interzicerea participării la adunări pentru persoanele considerate o amenințare la adresa ordinii publice.
