Președintele chinez Xi Jinping a declanșat cea mai amplă campanie de epurare a Partidului Comunist Chinez de la Mao Zedong încoace. Aproximativ 628.000 de oficiali de partid au fost vizați de anchete penale în cei 13 ani de când Xi se află la conducerea țării, iar amploarea represiunii a crescut semnificativ în timpul celui de-al treilea mandat al său. Sub pretextul combaterii corupției, campania riscă însă să alimenteze teama în rândul oficialilor și să afecteze capacitatea conducerii de la Beijing de a evalua corect problemele țării, avertizează experții citați de Financial Times.
În 11 din cei 13 ani de guvernare a lui Xi pentru care există date disponibile, aproximativ 628.000 de oficiali de partid au fost urmăriți penal și probabil condamnați la închisoare, estimează Minxin Pei, profesor de științe guvernamentale la Claremont McKenna College din California. Începând cu 2024, existau 1,69 milioane de deținuți în închisorile chineze. Aceasta înseamnă că victimele epurărilor lui Xi constituie o parte semnificativă a celor aflați în spatele gratiilor.
7,7 milioane de membri de partid au fost supuși unei forme de pedeapsă
Conform estimărilor lui Pei, aproximativ 7,2 milioane de membri ai Partidului Comunist Chinez (PCC) au fost supuși unei forme de pedeapsă politică, administrativă sau judiciară. Printre aceștia, cel puțin 632 sunt „tigri”, un termen folosit pentru a descrie oficiali de rang înalt care ocupă funcții variind de la viceministru la viceguvernator provincial și funcții superioare.
Zhang Fuhai, secretar adjunct al Comisiei Centrale pentru Inspecția Disciplină a PCC, care supraveghează investigațiile interne din cadrul partidului, și șef adjunct al Comisiei Naționale de Supraveghere, a citat cifre și mai mari, relatează Xinhua . De la cel de-al 18-lea Congres Național al PCC din 2012, când Xi a fost confirmat în funcția de lider, organele disciplinare și de supraveghere la nivel național au depus 8,105 milioane de cazuri și au tras la răspundere 7,922 milioane de persoane. Printre acestea, 963 erau oficiali monitorizați și supravegheați de Comitetul Central al PCC, a relatat Zhang acum o săptămână, în urma celei de-a cincea sesiuni plenare a Comitetului Central al PCC.
Xi reprezintă a cincea generație de lideri chinezi, care întâmplător este și ultima. După moartea lui Mao, s-a decis înlocuirea conducerii PCC și a țării la fiecare 10 ani, după două mandate de câte cinci ani. Cu toate acestea, Xi nu a ales succesori și și-a asigurat propria realegere pentru un al treilea mandat. Următorul Congres al Partidului va avea loc în toamna anului 2027, unde se așteaptă ca Xi să fie reales pentru un al patrulea mandat.
Într-o sesiune plenară recentă, unde aproximativ un sfert dintre delegați au fost absenți (numărul participanților persecutați a fost un record), Xi a adoptat o rezoluție privind consolidarea controlului partidului. Nu este o coincidență faptul că a făcut acest lucru cu un an înainte de următorul Congres al PCC, care se așteaptă să-l confirme drept lider al țării pentru încă cinci ani, spune Pei.
Numărul persoanelor supuse unor măsuri disciplinare a crescut, de asemenea, brusc. În timpul celui de-al doilea mandat al lui Hu Jintao, predecesorul lui Xi, o medie de 145.800 de oficiali de partid au fost disciplinați anual, iar aproximativ 5.460 au fost supuși urmăririi penale.
Anchetele pentru corupție, folosite ca instrument de epurare
În timpul celui de-al treilea mandat al lui Xi, o medie de peste 800.000 de persoane pe an au fost supuse unor măsuri disciplinare, ajungând la un record de 983.000 în 2025. O medie de 75.000 de membri ai nomenclaturii se confruntă acum cu urmărire penală anual.
Nimic asemănător nu s-a mai văzut de la conducerea lui Mao. Totuși, în China, peste 99% din cazurile penale se termină de obicei cu condamnare.
Xi atribuie supravegherea înăsprită luptei împotriva corupției și „amenințărilor ascunse grave din cadrul Partidului, statului și armatei”, așa cum se menționează în comunicatul de după plen. De asemenea, acesta a informat cadrele partidului că au o singură opțiune: subordonarea completă față de conducere sau excluderea din PCC – cel puțin.
Campania anticorupție a obținut o „victorie zdrobitoare”, a declarat Zhang Fuhai după sesiunea plenară. El a lăudat succesele în „eradicarea răului” și „eliminarea hotărâtă a virușilor care corodează organismul sănătos al Partidului” și a cerut toleranță zero în lupta împotriva corupției.
Cu toate acestea, experții Transparency International nu au observat niciun progres semnificativ în această luptă. Din 2012, China a urcat doar 4 trepte în Indicele de Percepție a Corupției al organizației, de pe locul 39 pe locul 43. Un scor sub 50 indică probleme serioase.
Plenul a propus reformarea instituțiilor pentru a elimina personalul indisciplinat, dar un astfel de pas fusese deja făcut acum cinci ani, subliniază Victor Shi, expert în economie politică chineză și profesor la Universitatea din California, San Diego: „Se pare că nu a funcționat, deoarece tot mai mulți oficiali sunt acuzați de corupție și demiși din funcție.”
În plus, epurările în masă amenință cu diverse consecințe negative pentru sistemul de guvernare, adaugă Shi: Dacă se declară toleranță zero, oficialii, aflați într-o competiție acerbă unii cu alții, vor începe să furnizeze dovezi ale abaterilor comise de colegii lor pentru a elimina rivalii din cursa pentru funcții superioare.
Consecințe majore asupra Partidului Comunist
Administrațiile locale pot fi, de asemenea, paralizate de frică, ceea ce îi face pe oficiali precauți în implementarea proiectelor mari. „Ori de câte ori încerci să faci ceva important... va trebui să angajezi mai mulți contractori, miliarde de yuani vor trece de la proprietarul altuia și vei fi vulnerabil la acuzații de corupție”, spune Shi.
Potrivit lui Shayna Yue, economist senior la Oxford Economics, amenințarea cu urmărirea penală ar putea duce la conflicte cu obiectivele economice ale Beijingului, ceea ce ar putea agrava și mai mult situația economică. Economia Chinei stagnează deja efectiv, determinată de un exces semnificativ de capacitate de producție, o cerere slabă din partea consumatorilor și o criză a locuințelor care durează cinci ani. Țara se luptă, de asemenea, să depășească deflația, care este în detrimentul dezvoltării economice.
„Autoritățile locale ar putea acorda prioritate loialității politice în detrimentul experimentelor [economice]”, scrie Yue.
Prin urmarea unor astfel de politici, Xi și guvernul creează și consolidează un efect de „cameră de ecou” – în care subordonații raportează doar ceea ce vor să audă, ascunzând problemele sociale și economice reale. Conducerea de vârf a țării trăiește deja într-o astfel de cameră de ecou, potrivit lui Steve Tsang, directorul Institutului Chinez de la Universitatea SOAS din Londra.
China i-a exclus în septembrie pe doi ofiţeri militari de rang înalt, Zhang Youxia şi Liu Zhenli, din Partidul Comunist şi din armată pentru încălcări grave ale disciplinei şi legii.
