În oceane, departe de ochii lumii și de coduri etice umane, delfinii și-au găsit propriile metode de „detensionare”. Și nu, nu vorbim despre vreun mit pescăresc, ci despre un comportament observat, documentat științific și relansat recent în valuri de postări pe rețelele sociale. Protagoniștii? Delfinii tineri și peștii balon - mai exact, pufferfish-ul toxic, devenit peste noapte un fel de șaman marin.
Deși cercetarea care arată acest comportament e una mai veche, povestea delfinilor care se „relaxează” cu ajutorul peștelui balon a reapărut zilele acestea pe radarul rețelelor sociale.
Clipuri din producția originală și montaje scurte cu delfinii plutind hipnotic au explodat din nou pe rețelele sociale, semn că fascinația pentru comportamentele neobișnuite din natură nu se demodează.
E genul acela de conținut care reapare recurent, cu titluri precum „Delfinii care se droghează”, alimentând discuții între uimire, amuzament și curiozitate științifică.
Cum arată „puff-puff-pass-ul” în variantă subacvatică
În 2014, cu ajutorul unor camere ascunse în replici realiste de broaște țestoase și pești, BBC a suprins o scenă pe care mulți încă o privesc cu neîncredere: delfini care prind pești balon, îi mușcă ușor ca să-i facă să elimine tetrodotoxină - o neurotoxină letală în doze mari - și apoi îi pasează între ei, ca într-un joc cu reguli proprii.
După această interacțiune, delfinii par să plutească în transă, fascinați de reflexiile proprii, într-un soi de mindfulness marin.
Zoologul Rob Pilley, implicat în realizarea documentarului, susține că este „o exprimare intenționată a unui experiment cu substanțe toxice”. Practic, un fel de auto-experimentare psihoactivă marină, cu doze calculate instinctiv.
Cât de periculoasă este tetrodoxina
Tetrodotoxina secretată de pufferfish este de sute de ori mai puternică decât cianura. În cantități minuscule însă, produce amorțeală și o stare de plutire, un efect care i-a intrigat pe cercetători și care a reaprins conversațiile online despre cât de „conștienți” sunt delfinii de ceea ce fac.
Unii specialiști sunt convinși că delfinii știu foarte bine ce urmăresc. Alții susțin că e doar joacă, socializare sau curiozitate, mai ales că tetrodotoxina acționează asupra sistemului nervos periferic, nu asupra centrilor plăcerii din creier.
Delfinii, între mindfulness și risc mortal
Fenomenul ridică întrebări serioase despre nivelul de sofisticare cognitivă al delfinilor. Se alătură astfel unei liste restrânse de animale care caută deliberat substanțe cu efecte psihoactive: elefanți, cai, maimuțe.
Cât despre pufferfish? În cele mai multe cazuri, scapă cu viață, arată același documentar.
Ştiri video recomandate
