Antena 3 CNN continuă seria podcasturilor despre dezinformare, fake-news și manipulare. Purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, Delphine Colard, a vorbit, într-un dialog cu Sabina Iosub, despre cum Inteligența Artificială face mult mai dificilă lupta împotriva informațiilor false și a răspândirii lor.
Sabina Iosub: Astăzi, alături de mine, în Parlamentul European, se află Delphine Colard. Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa dvs.
Delphine Colard: Vă mulţumesc pentru invitaţie.
Sabina Iosub: Sunteţi purtătorul de cuvânt al Parlamentului European şi cred că este foarte important să înţelegem împreună cum luptăm contra dezinformării şi a fake news.
Delphine Colard: Da, este un subiect important. Membrii acestui Parlament se ocupă de aceste probleme din 2015 mai activ, cu mai multe rezoluţii, iar de la începutul mandatului actual, subiectul a fost prezentat şi inclus pe ordinea de zi a plenului în fiecare sesiune, fie că am discutat despre manipularea informaţiilor de către străini, fie despre impactul asupra alegerilor, despre platformele de socializare şi despre impactul pe care îl pot avea asupra spaţiului informaţional.
Sabina Iosub: În aceşti ani, acest fenomen a crescut foarte mult din cauza digitalizării, din cauza creşterii accesului la platformele de socializare. Cum poate fi abordat acest fenomen?
Delphine Colard: A existat întotdeauna, dar într-adevăr a făcut un salt, a luat amploare. Am văzut impactul pe care îl poate avea asupra procesului electoral sau asupra alegerilor importante pentru cetăţeni. Acesta este motivul pentru discuţia care a fost inclusă pe ordinea de zi. Din păcate, nu există o soluţie miraculoasă, nu există o soluţie unică şi imediată pentru a rezolva această problemă. Există multe aspecte care pot fi rezolvate, iar membrii noştri sunt, desigur, activi în rezolvarea problemei legislaţiei. Acesta este un aspect care este dezbătut acum într-o comisie specială, Scutului European pentru Democraţie, prezidată de Nathalie Loiseau, iar raportor este Tomas Tobe, care a lucrat deja la mai multe sugestii sau recomandări şi pregătim un raport pentru începutul anului 2026. Dar, pe lângă asta, a fost adoptată o legislaţie pentru a ne ajuta în lupta împotriva discursurilor de ură, pentru a obliga platformele de socializare să dispună de sisteme de raportare în conformitate cu Legea serviciilor digitale, să eticheteze conţinutul creat cu ajutorul inteligenţei artificiale în conformitate cu Legea IA şi, de asemenea, să facă publicitatea politică mai transparentă. Deci, există elemente luate în considerare din punct de vedere legislativ. Un alt element important din punct de vedere legislativ este efortul depus de Parlament pentru a consolida libertatea presei. După cum ştiţi, unul dintre antidoturi este, desigur, consolidarea pluralismului la nivel de mass-media şi a puterii şi independenţei mass-media în diferitele state membre, dar şi la nivel mai larg, deoarece vedem că toate ţările vecine sunt, de asemenea, vizate de această campanie de informare.
Sabina Iosub: Ca instituţie, Parlamentul are, de asemenea, câteva departamente care se ocupă de această problemă. Ce face de fapt Parlamentul, nu din punct de vedere politic, ci din punct de vedere instituţional?
Delphine Colard: Ni s-a solicitat să oferim asistenţă suplimentară, formare sau sprijin membrilor, în cazul în care aceştia sunt vizaţi. Facem acest lucru împreună cu departamentul de securitate, departamentul IT şi departamentul de comunicare strategică. Facem asta şi pentru personalul care lucrează în instituţii. Dar, dincolo de asistenţa directă acordată persoanelor care lucrează aici, avem, de asemenea, responsabilităţi faţă de vizitatori, jurnalişti sau faţă de cei cu care interacţionăm zilnic. Aşadar, încercăm să avem pagini de informare pe site-ul nostru, chestionare care pot fi utilizate de profesori în şcoli pentru a sensibiliza elevii cu privire la acest subiect, videoclipuri care pot fi vizionate pe YouTube, referitoare la tacticile, instrumentele şi procedurile utilizate de aceşti actori informaţionali pentru a ne păcăli. Uneori se joacă cu emoţiile, alteori scot elemente din context, sau încearcă să polarizeze, sau să inunde spaţiul informaţional. Toate acestea sunt tactici pe care putem învăţa să le recunoaştem şi să fim puţin mai protejaţi în consumul zilnic de fluxuri de informaţie de pe reţelele de socializare. Aşadar, obiectivele pe care încercăm să le atingem sunt sensibilizarea, colaborarea cu profesorii, colaborarea cu vizitatorii, colaborarea cu creatorii de conţinut şi cu jurnaliştii şi, bineînţeles, creşterea nivelului de conştientizare şi printre noi şi, atunci când este necesar, desigur, suntem acolo pentru a oferi asistenţa necesară, pentru a raporta cazuri sau pentru a contacta jurnalişti sau documentarişti pentru a rectifica informaţia atunci când aceasta este inexactă în ceea ce priveşte o instituţie.
Sabina Iosub: În general, ştirile false se bazează pe o poveste adevărată, pentru a atrage cumva atenţia, iar ulterior se adaugă câteva straturi de date false. Aşadar, uneori este foarte dificil pentru o persoană, care nu este implicată în acel subiect, să vadă ce este adevărat şi ce este fals în informaţia primită. Cum putem elimina aceste straturi?
Delphine Colard: Da, într-adevăr, aceasta este o provocare majoră, deoarece adesea există un sâmbure de adevăr care permite crearea, în jurul său, de poveşti false sau, cel puţin, de poveşti scoase din context. Aşadar, ceea ce încercăm să oferim sunt sfaturi şi trucuri care stau la baza metodei jurnalistice, dar pe care le putem folosi şi noi, cetăţenii. Uneori poate fi util să nu te grăbeşti, să eviţi repostarea directă sau contaminarea altora, aşteptând puţin şi apoi verificând dacă pare prea frumos ca să fie adevărat sau prea urât ca să fie adevărat... Dacă e aşa, probabil că nu este adevărat, deoarece viaţa e formată mai degrabă din straturi de gri, decât din alb şi negru. Poate fi benefică verificarea surselor, compararea informaţiilor cu cele din alte surse înainte de a da click pe un story sau de a da share. Aşadar, acestea sunt toate obiceiuri bune pe care ar trebui să li le inoculăm copiilor noştri, dar şi nouă, în viaţa noastră de zi cu zi, pentru că oricine poate fi impresionat de titluri emoţionale, de imagini senzaţionaliste scoase din context. Deci, este responsabilitatea pe care o împărtăşim cu toţii, aceea de a face spaţiul informaţional puţin mai acceptabil. Şi apoi, desigur putem alege să nu vedem anumite conţinuturi, să educăm algoritmul şi să ne asigurăm că raportăm conţinutul care nu ar trebui să fie online. Pentru că ceea ce este ilegal offline, în viaţa de zi cu zi, ar trebui să fie ilegal şi online, şi despre asta este vorba în Legea serviciilor digitale. Trebuie să ne asigurăm că avem mijloace de raportare şi de eliminare a conţinutului plin de ură, problematic sau a conţinutului care încearcă să interfereze în spaţiul informaţional.
Sabina Iosub: Voi da un exemplu foarte simplu, cel al Brussels Watch, despre care ştiţi... 105 membri ai Parlamentului, dacă nu greşesc, au fost ţinte ale unul fake uriaş, un site care nu există, cu multe informaţii neadevărate despre aceşti oameni. Cum puteţi aborda o asemenea problemă în calitate de Parlament European ? Ştiu că aţi făcut multe investigaţii şi este foarte interesant ce aţi descoperit.
Delphine Colard: Cred că ceea ce este interesant este că, uneori, nu trebuie să dai mai multă putere unor asemenea site-uri. Desigur, un site web de acest gen atrage atenţia pentru că oamenii repostează. Aşadar, ceea ce am făcut noi a fost să oferim asistenţă în analizarea impactului real al acestui site şi apoi, am sugerat persoanelor vizate să informeze părţile interesate că acest site nu oferea informaţii reale, dar şi că nu era un sitre de încredere nefiind înregistrat ca mijloc oficial de informare în masă. Am făcut asta fără a ne plânge pe toate site-urile despre asta, pentru că, desigur, asta urmăresc aceste tipuri de conţinut. Ei vor să aibă o vizibilitate mai mare, o acoperire mai mare. Şi asta nu este ceea ce vrem să oferim în astfel de cazuri.
Sabina Iosub: Aşadar, uneori este mai bine să ignorăm în asemenea situaţii.
Delphine Colard: Exact... Uneori, tăcerea strategică, aşa cum îi spunem noi, este cea mai bună modalitate de a aborda problema, pentru că nu vrem să ne abatem de la comunicare. Cred că pentru membrii acestui Parlament, dar şi pentru alte părţi, totul se rezumă la ceea ce vrei să spui, să transmiţi despre modul în care aperi cetăţenii, despre cum transmiţi poziţiile lor mai departe, şi asta încearcă membrii să comunice pe reţelele sociale sau în mass-media. Dacă sunt distraşi de zgomotul de fond, ajungă să dea prea mare atenţie acestui zgomot. Aşadar, tăcerea strategică este adesea o opţiune bună, dar, desigur, depinde şi de situaţie.
Sabina Iosub: Şi, de asemenea, trebuie să raportăm astfel de entităţi.
Delphine Colard: Desigur, asemenea entităţi trebuie raportate autorităţilor, în baza Legii privind libertatea mass-media, dar şi să le raportăm şi platformelor de social media...
Sabina Iosub: Pentru a fi eliminate.
Delphine Colard: Exact. Acest lucru este extrem de important, deoarece, dacă nu raportăm marile platforme nu pot fi trase la răspundere dacă nu respectă reglementările prevăzute în Legea serviciilor digitale.
Inteligenţa artificială ne-a dat bătăi de cap în ceea ce priveşte ştirile false şi dezinformarea. Este foarte simplu să creezi o informaţie falsă în câteva secunde. Iei fotografia cuiva, vocea cuiva şi într-o secundă poţi face acea persoană să facă şi să spună orice vrei tu. Ce trebuie făcut la nivel european pentru a reduce astfel de lucruri? Cunoaştem Legea privind IA. Cred că a început să funcţioneze... Etichetarea şi eliminarea cred că sunt esenţiale. Va intra în vigoare pe deplin începând cu luna august a anului viitor, 2026. Şi este important să vedem că Parlamentul face ce trebuie. Aşa cum am spus, există o comisie, Scutul European pentru Democraţie, dar în acest moment există şi grupuri de lucru în alte comisii, care analizează modul în care sunt puse în aplicare reglementările adoptate în timpul mandatului precedent pentru a servi şi a sprijini spaţiul digital. Deci, există un grup de lucru cu un raportor, dl Benifei, care urmăreşte îndeaproape, împreună cu o echipă de membri, modul în care este pusă în aplicare Legea privind inteligenţa artificială, şi dacă aceasta răspunde nevoilor. Este îngrijorător să vedem acest tip de imagini circulând, dar autorităţile naţionale precum şi platformele pot fi, de asemenea, notificate imediat şi este, de asemenea, ceva ce poate fi judecat din punct de vedere legal. Deci, este foarte important... Vedem, de asemenea, că mai multe state membre fac un pas mai departe. Unele state membre analizează tehnologia blockchain, care poate stopa copierea vocii sau copierea imaginilor. Această evoluţie este evaluată constant. Trebuie să spunem că până anul trecut, marja dezinformării generate de IA era relativ limitată. Asta, până în 2024. Ştim că acest lucru evoluează în prezent...
Sabina Iosub: Aşa este. Dacă ne amintim de discursul pe care preşedintele Maia Sandu l-a ţinut în Parlamentul European înaintea alegerilor din Republica Moldova, domnia sa spunea că ţintirea prin conţinut generat de IA a fost, de asemenea, foarte prezentă. Am văzut acest lucru şi în România în timpul alegerilor noastre şi cred că este foarte important pentru ca această comisie, Scutul European pentru Democraţie, să ne ofere raportul complet pentru toate statele membre. Când discutăm despre legislaţie, o vedem doar în Uniunea Europeană, dar uneori marele generator de nouă tehnologie şi chiar şi de fake news şi dezinformare se află în afara Uniunii europene. Deci ce putem face din acest punct de vedere?
Delphine Colard: Da, într-adevăr. Putem încerca să ne protejăm piaţa internă. Asta facem noi, cetăţenii europeni. Europa stabileşte întotdeauna standarde la care putem doar invita partenerii să adere. Colaborăm cu ţările NATO, colaborăm cu ţările G7, colaborăm cu toţi partenerii pe care-i avem. Deci, în principal, se discută despre intervenţiile din exterior. În acest sens avem discuţii regulate cu Uniunea Africană, cu ţările asiatice, pentru că toţi se confruntă cu aceeaşi problemă. Deci, aceasta este o discuţie care apare peste tot. Maria Reza, laureata Premiului Nobel pentru Pace, este foarte activă şi ea este din Filipine şi e o voce importantă în acest domeniu. Aşa cum am spus, consolidarea mass-media, a diversităţii mass-media e esenţială. Trebuie să cerem responsabilitate din partea platformelor de social media, trebuie să avem reguli clare care stabilesc ce este acceptabil şi ce nu este acceptabil în mediul nostru digital. Europa a deschis calea care trebuie urmată şi putem să ne încurajăm partenerii să ni se alăture. Şi ONU a avut câteva campanii în acest sens.
Sabina Iosub: Care este, în opinia dvs, cel mai mare pericol în prezent, când discutăm despre fake news, dezinformare...
Delphine Colard: Nu ştiu dacă există un singur pericol mare, dar cred că problema este că, dacă oamenii încep să se îndoiască de toate, atunci s-ar putea să nu mai caute informaţii corecte, deci trebuie să înţelegem importanţa de a fi informaţi, deoarece, în cele din urmă, sistemele democratice se bazează pe ideea că cetăţenii informaţi iau decizii cu privire la guvernarea ţării, cu privire la bunăstarea noastră comună. Deci, capacitatea de a fi informaţi ar trebui păstrată, la fel ca şi aceea de a verifica faptele, ceea ce este extrem de important. În acest moment, e cel mai important lucru dacă vrem să ne asigurăm că alte sisteme democratice vor fi durabile.
Sabina Iosub: Parlamentul European ar trebui să facă mai mult în ceea ce priveşte legislaţia, în opinia dvs, sau ar trebui doar să se concentreze pe punerea în aplicare a ceea ce avem? Este suficient ceea ce avem pentru acest moment ? Pentru că vedem că totul este foarte accelerat în ceea ce priveşte inteligenţa artificială, ştirile false, dezinformarea şi...
Delphine Colard: Practicile care ne pot afecta.
Sabina Iosub: Da, exact.
Delphine Colard: Exact acest lucru este analizat în cadrul Scutului European pentru Democraţie. Ei vor veni cu recomandări la începutul anului 2026. Desigur, partea cea mai importantă este punerea în aplicare a ceea ce avem deja şi să vedem dacă are efectele necesare şi ce ar putea fi completat. de aceea punerea în practică a recomandărilor Comisiei sunt extrem de importante şi, de asemenea, este nevoie de o evaluare permanentă a evoluţiei lucrurilor. Acesta este ceea ce fac membrii în prezent. Acesta este motivul pentru care au creat aceste grupuri de lucru privind implementările. Aceasta este o noutate în acest mandat. Şi mai este şi comisia specială care va veni cu noi elemente. Ştim că este un subiect în permanentă evoluţie. Tacticile, instrumentele, procedurile celor care dezinformează evoluează. Deci, din partea UE, desigur, Comisia vine cu propuneri, dar sugestii şi recomandări vor continua cu siguranţă să vină din partea Parlamentului.
Sabina Iosub: Care a fost momentul sau când a fost momentul în care aţi realizat că ştirile false şi dezinformarea sunt un mare pericol pentru membrii Parlamentului European, pentru instituţie în ansamblu?
Delphine Colard: Cred că a fost cu mult timp în urmă, când a existat o încercare a unui mic site de a se prezenta ca un canal de ştiri al Parlamentului European. Se presupune că s-au prezentat ca un canal care prezenta ştirile din Parlament. Ne-am dat seama că acest site a fost creat de o entitate situată în afara UE, care prezenta interviuri cu parlamentari, pe care le denatura pentru a susţine anumite naraţiuni. Atunci ne-am dat seama că eram vizaţi în mod direct, iar apoi au urmat şi cazuri în care unele persoane pretindeau că sunt liderii noştri. Preşedintele Metsola, dar şi alte personalităţi din această instituţie au fost imitaţi şi au existat atacuri directe ale acestor dezinformatori împotriva unor vicepreşedinţi. Aşa ceva am văzut mai des. Şi acestea vin din unele surse obscure care, de fapt, încearcă să atragă atenţia şi să vândă naraţiuni care nu aparţin Parlamentului European.
Sabina Iosub: Care este sfatul dvs pentru persoanele care sunt vizate, care nu sunt membri ai Parlamentului European, ci simpli cetăţeni?
Delphine Colard: Să raporteze, să nu rămână tăcuţi. Trebuie să raporteze platformelor, să folosească mijloacele existente. Dacă daţi click pe cele trei puncte, puteţi raporta, puteţi semnala problema. De asemenea, puteţi merge la poliţia locală, deoarece există legi în vigoare atunci când sunteţi vizat direct. Chiar dacă raportaţi sau mergeţi la poliţia locală, poate că uneori este mai bine să nu reacţionaţi imediat pe reţelele de socializare, pentru a nu acorda mai multă atenţie dezinformării şi pentru a nu distrage atenţia de la activităţile pe care le desfăşuraţi. Dar nu rămâneţi singuri, căutaţi sprijin, pentru că poate fi foarte stresant şi vă poate afecta sănătatea mintală. Poate fi extrem de greu şi nu trebuie tratat uşor... Nu sunteţi singuri în spaţiul informaţional şi nu sunteţi singuri în viaţa de zi cu zi. Aşadar, cereţi sprijinul părinţilor, al prietenilor care vă pot da sfaturi, iar autorităţile locale există pentru a vă oferi sprijin. Am avut cazuri în care membrii noştri au primit sprijin din partea poliţiei naţionale din Luxemburg sau din alte ţări, şi poliţia poate investiga mai departe ce se ascunde în spatele acestor cazuri.