Companiile occidentale investesc masiv în industria pământurilor rare din Brazilia, sperând că această țară sud-americană poate ajuta la reducerea controlului Chinei asupra mineralelor folosite în vehicule electrice, turbine eoliene și arme avansate, potrivit The Wall Street Journal.
Companiile miniere se grăbesc să dezvolte zăcăminte în toată Brazilia, care deține a doua cea mai mare rezervă de pământuri rare din lume, după China. Însă ambițiile lor depășesc simpla extracție a minereului. Companiile și oficialii guvernamentali spun că vor să construiască fabrici de procesare care să poată separa pământurile rare, să producă metale și, în cele din urmă, să fabrice magneți.
Realizarea acestei ambiții ar reprezenta o provocare mult mai mare pentru China. Deși Beijingul deține aproximativ jumătate din rezervele globale de pământuri rare, controlează peste 90% din procesare și producția de magneți, având astfel o influență dominantă asupra lanțurilor globale de aprovizionare.
„Aceasta este o geologie de clasă mondială”, a declarat Rafael Moreno, directorul executiv al companiei miniere australiene Viridis, una dintre mai multe companii care dezvoltă proiecte în sud-estul Braziliei. „Brazilia este acum poziționată să joace un rol din ce în ce mai strategic în furnizarea de materii prime critice pentru economiile occidentale.”
Alternativa la dominația Chinei
Această dinamică a transformat Brazilia într-un punct central al competiției dintre Washington și Beijing pentru resurse critice. SUA au căutat activ surse alternative de pământuri rare la nivel global, susținând proiecte din Africa până în Australia, în încercarea de a slăbi controlul Chinei asupra industriei.
Totuși, Brazilia a rezistat presiunilor de a se alătura unui bloc al mineralelor condus de SUA, insistând că va accepta investiții din orice țară dispusă să ajute dezvoltarea industriei.
„Brazilia este deschisă investițiilor din orice țară care ne respectă suveranitatea”, a declarat ministrul minelor și energiei Alexandre Silveira într-un interviu. „Am purtat discuții cu diverși actori internaționali, inclusiv SUA, Uniunea Europeană, China și alții.”
Orașul Poços de Caldas a devenit unul dintre centrele acestei curse. După deschiderea unei uzine pilot luna trecută, Viridis plănuiește să înceapă producția în 2028, inclusiv pământuri rare grele, mai rare, care ajută magneții să-și păstreze rezistența la temperaturi înalte — esențiale pentru o gamă largă de tehnologie, de la vehicule electrice la avioane de luptă.
Ca multe zăcăminte din Brazilia, resursele Viridis sunt în argilă, pe care executivii o consideră mai ieftină și mai ușor de procesat decât zăcămintele din rocă dură, comune în Australia și alte regiuni. Energia hidro ieftină, costurile relativ scăzute ale forței de muncă și apropierea de piețele din SUA au crescut interesul investitorilor.
Timp de ani de zile, pământurile rare au atras puțină atenție în afara cercurilor miniere. Acest lucru s-a schimbat în 2025, când China a impus controale la export pentru mai multe elemente și magneți din pământuri rare, ca răspuns la tensiunile comerciale cu Washingtonul, expunând dependența Occidentului de lanțurile de aprovizionare chineze.
Sub președintele Trump, SUA au susținut industria prin finanțări, contracte de achiziție și prețuri garantate, menite să împiedice China să elimine concurența prin inundarea pieței.
O mare parte din aceste investiții merge către Brazilia. Țara deține aproximativ 21 de milioane de tone de pământuri rare, circa un sfert din rezervele globale, potrivit USGS. Peste 3.000 de cereri pentru permise de cercetare au fost depuse din 2023 încoace, față de 476 între 1975 și 2020, potrivit agenției miniere din Brazilia.
Companiile australiene Viridis și Meteoric dezvoltă zăcăminte vecine în Poços de Caldas, în timp ce firma canadiană Aclara dezvoltă un proiect în statul Goiás. În aprilie, USA Rare Earth, susținută de finanțare guvernamentală americană, a convenit să plătească 2,8 miliarde de dolari pentru a achiziționa Serra Verde, singurul producător la scară mare din afara Asiei care extrage pământuri rare din argilă.
În prezent, majoritatea lanțurilor de aprovizionare cu pământuri rare depind de China pentru etapele profitabile de procesare, care separă elementele individuale și le transformă în metale, aliaje și magneți utilizați în electronice. Brazilia vrea o cotă mai mare din această activitate.
Președintele Luiz Inácio Lula da Silva a declarat că nu vrea ca Brazilia să devină doar un exportator de materii prime. În schimb, el dorește ca investitorii străini să ajute la construirea unei industrii interne de pământuri rare, capabile să genereze locuri de muncă mai bine plătite și tehnologie.
Planurile Braziliei privind zăcămintele uriașe de pământuri rare
Investitorii se așteptau ca discuțiile despre mineralele critice să fie centrale în întâlnirea dintre Lula și Trump de la Casa Albă. Nu s-a ajuns la niciun acord. Lula a spus ulterior că Brazilia nu va favoriza nicio naționalitate în detrimentul alteia: „Nu avem preferințe”, a spus el.
Brazilia își finalizează încă legislația privind mineralele strategice. Refuzul lui Lula de a susține un plan pentru o companie de stat în domeniul pământurilor rare a liniștit o parte dintre investitori.
Cea mai mare provocare pentru Washington ar putea fi determinarea Braziliei de a rămâne neutră.
Companiile miniere s-au poziționat ca actori importanți în efortul de a construi un lanț de aprovizionare în afara Chinei. Serra Verde, care anterior își trimitea materialul în China pentru procesare, a semnat recent un acord de furnizare pe 15 ani susținut de agenții guvernamentale americane și investitori privați. Viridis și alte companii au purtat, de asemenea, discuții cu U.S. International Development Finance Corp.
Totuși, Brazilia arată puțin interes pentru restricționarea accesului Chinei la resursele sale minerale.
China continuă să investească masiv în active miniere din Brazilia. Producătorul chinez de vehicule electrice BYD și alte companii aduc, de asemenea, investiții industriale de tipul pe care Brasília îl caută de mult timp.
Ştiri video recomandate
