Decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială de la Universitatea de Vest din Timișoara a vorbit, la podcasturile BeEu, despre fakenews și impactul asupra societății. Conferențiar universitar doctor Marius Matichescu spune că „platformele de interacțiune socială facilitează și influențează masiv răspândirea fake news-ului”. Acesta consideră că „educația reprezintă principala armă pe care o putem avea împotriva fake news-ului.”
Sabina Iosub: Bun găsit, vă spun la podcastul BeEu și vă mulțumesc că sunteți alături de mine. Am venit într-un loc special, la Universitatea de Vest din Timișoara, și o să înțelegeți cât de bine este studiat fenomenul fake news aici, dar și felul în care poate fi privit acest subiect din mai multe unghiuri. Aflăm împreună și începem discuția cu conferențiar universitar doctor Marius Matichescu, decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială.
Mulțumesc foarte mult că sunteți alături de mine.
Marius Matichescu: Vă mulțumesc pentru invitație.
Sabina Iosub: Impactul fake news-ului în societate este ceva extrem de important și de aceea purtăm și această discuție. Ce e fake news-ul, de fapt?
Marius Matichescu: Fake news-ul are în structura sa două componente: componenta de „fake” și componenta de „news”. UNESCO chiar vorbește despre faptul că trebuie să ne concentrăm asupra aspectului de „fake”, care, de fapt, presupune o dimensiune voită de a influența negativ o anumită știre. De fapt, există acea componentă de neadevăr care se regăsește într-un fake news. Fake news-ul, în ansamblul său, este folosit de mult timp, însă în momentul de față vorbim despre amploarea pe care o ia acest fenomen. Iar impactul pe care îl are este unul destul de mare, aș putea spune, și nu neapărat de dorit la nivel social.
Sabina Iosub: Este totul amplificat și de vremurile pe care le trăim. E evident acest lucru. Rețelele sociale, faptul că suntem cam tot timpul cu nasul în ecrane și mai puțin conectați la realitatea palpabilă, să spunem, influențează și acest lucru. Cum facem să ne prindem că, de fapt, ne păcălește cineva?
Marius Matichescu: Așa cum spuneați, într-adevăr, digitalizarea și tipul de stil de viață pe care îl avem în momentul de față facilitează promovarea fake news-ului, tocmai pentru faptul că informația nu mai este neapărat verificată, ci este important de la cine vine această informație.
Dacă este o știre care vine de la o rudă, de la un prieten, de la un coleg, am tendința să nu mai verific acea informație, tocmai pentru că persoana care mi-o trimite este pentru mine o persoană de încredere. Mai mult decât atât, algoritmii rețelelor de socializare — principalul, aș spune, nu mecanism, ci platforma care facilitează distribuirea fake news-ului — țin cont de acest aspect și oarecum ne încurajează să promovăm acest tip de mesaj.
Prin urmare, da, modul de interacțiune pe care îl avem acum, facilitat de platformele de interacțiune socială, facilitează și influențează masiv răspândirea fake news-ului. Pentru că, dacă ne gândim la cum ar fi stat lucrurile acum 20-30 de ani, când pentru transmiterea unei informații aveai nevoie, poate, de televiziune, de radio, unde aveai specialiști care verificau informația din mai multe surse, ei bine, lucrurile acestea nu se mai întâmplă prin intermediul platformelor, iar diseminarea se realizează mult mai ușor și necontrolat.
Sabina Iosub: Suntem și ceva mai creduli la nivelul societății sau, mai degrabă, am renunțat la unele dintre mecanismele acelea de autoprotecție?
Marius Matichescu: Greu de spus dacă suntem mai creduli sau nu. Cred că depinde foarte mult de acest mecanism de proximitate și de la cine primim informația. Pentru că, dacă primim informația de la o persoană care ne este nouă de încredere, n-avem nicio problemă să o credem și să-i dăm girul.
Pe de altă parte, dacă informația vine dintr-o altă zonă sau dintr-o altă bulă, ca să o definesc așa, cu care nu suntem neapărat conectați și în care, mai mult decât atât, nu avem încredere, nu vorbim de același nivel de încredere.
Și, de fapt, aici intrăm și în elementele ce țin de impactul real pe care îl are fake news-ul. Putem să ne uităm la cel puțin trei niveluri.
Putem să ne uităm la nivelul individului. Dacă primește informația de la o persoană în care are încredere, așa cum spuneam, consideră că este o informație de încredere și o dă cu ușurință mai departe.
La nivel de grup, oamenii încep să creadă și să dea girul, ca să spunem așa, informațiilor care vin doar de la grupul de prieteni. Și aici vorbim despre polarizări sau despre bule care pot să aibă adevăruri diferite, iar aceste adevăruri, la un moment dat, pot să fie chiar antagonice, pentru că nu sunt, așa cum spuneam, verificate.
Iar la nivel social, impactul și efectele pot să fie mult mai ample, pentru că nu mai știm ce este adevărat și ce este fals. Nu mai știm în ce să avem încredere, nu mai știm la ce să ne raportăm.
Iar o societate în care lipsesc reperele este o societate în care oamenii nu se regăsesc, în care oamenii nu știu ce să facă. Sociologii numesc acest fenomen „anomie”. Și este o societate pe care nu ne-o dorim, ca să fiu cât se poate de precis.
Sabina Iosub: Și atunci o să vă întreb cât se poate de direct: cum ne vindecăm? Cum ne păzim? Cum construim adevăr în loc de minciună, în loc de fake?
Marius Matichescu: Nu există o singură soluție, dar cred că putem vorbi despre intervenții la mai multe niveluri. Putem vorbi despre intervenții individuale. Și aici cred că educația reprezintă principala armă pe care o putem avea împotriva fake news-ului.
Pentru că, în momentul în care oamenii sunt informați, educați să diferențieze o știre reală de o știre care are ca obiectiv dezinformarea, să controleze sursa de unde vine ea, atunci când această educație se întâmplă, reziliența la fake news este cu siguranță mai mare.
Apoi, la nivel de grup, dacă este să preiau aceeași paradigmă utilizată anterior, putem vorbi despre elemente ce țin de promovarea toleranței, de acceptarea părerilor pe care le au și ceilalți, astfel încât să nu mai stăm atât de închistați, ca să spun așa, în propriile convingeri. Pentru că, de fapt, despre asta este vorba.
Iar la nivel societal, cu siguranță este nevoie de o intervenție sau de o reglementare a statului, care are instituțiile legitime să legifereze, să controleze și chiar să pedepsească, atunci când este cazul, aceste fenomene.
Sabina Iosub: Felul în care sunt construite aceste știri cu o componentă falsă este, de asemenea, important? Dacă e ceva care te atinge, dacă este ceva ce se duce în zona emoțională, dacă există o componentă medicală, de exemplu, care ar putea să te atragă, e mai ușor „înghițit” fake news-ul?
Marius Matichescu: Cu siguranță, fake news-ul este adaptat și corelat cu realitățile și cu agenda publică din momentul respectiv. Pentru că, așa cum aminteați, cu siguranță, în momentul în care vorbim despre o criză umanitară sau despre probleme de sănătate, fake news-urile vor prelua acest mesaj.
Sabina Iosub: De fapt, se apasă exact pe teamă?
Marius Matichescu: Pe teamă și pe frică, pe ceea ce determină frica la nivel personal. Este foarte greu de luptat cu frica. Și, mai degrabă, atunci când mi-e frică, tind să-l cred, așa cum spuneați, pe cel care îmi este foarte aproape și să nu mai văd, poate chiar de frică, realitatea.
Sabina Iosub: Cine e cel care mă ciupește să mă trezesc în acel moment?
Marius Matichescu: Ar trebui ca propria conștiință să fie cea care ne ciupește și să ne spună: „Mai verifică o dată dacă mesajul pe care îl citești este sau nu adevărat. Poate verifică să vezi de unde vine, verifică să vezi cine l-a scris”.
Și, în primul rând, nu da share atât de repede. Stai și așteaptă, numără până la zece, mai citește o dată și apoi dă-i share. Pentru că, de fapt, în momentul în care reușim să depășim acel impuls în care vrei să transmiți și celorlalți ceea ce tu ai găsit și ți se pare că, în momentul respectiv, ai găsit adevărul pe care ceilalți nu îl cunosc, și te-ai oprit și nu îl distribui mai departe, ai diminuat impactul pe care fake news-ul poate să îl aibă.
Sabina Iosub: Mai este și acel concept FOMO, „Fear of Missing Out”. Nu cumva să ratez ceva și atunci dau click pe toate informațiile care pot fi cumva mai ciudate sau par o știre pe care o aflu eu primul și imediat vreau să o dau mai departe. Mai este și acest impuls. Poate ar trebui să existe și componenta de responsabilitate, să mă gândesc cât de mult rău aș putea să fac atunci când distribui o informație falsă și care poate fi impactul final.
Marius Matichescu: Culmea e că, în momentul în care tu distribui și ai un comportament manifest, credința pe care o ai este că faci un bine. Pentru că ai impresia că ai descoperit un adevăr și îți dorești să-l distribui, să-l împarți cu ceilalți, astfel încât și ei să se ferească de ceea ce ai aflat tu.
Pe când mecanismul este foarte simplu și exact pe acest impuls, exact pe această distribuire rapidă se bazează fenomenul de promovare a fake news-ului.
Sabina Iosub: Unde prinde mai bine? La ce categorie de vârstă, de exemplu, prinde mai bine fake news-ul? Sau nu există neapărat o împărțire din acest punct de vedere?
Marius Matichescu: Cred că există domenii diferite în funcție de categoriile de vârstă. Cu siguranță, la persoanele care sunt mai în vârstă și care, spre exemplu, au sau pot avea probleme de sănătate, un mesaj care are acest aspect într-un fake news prinde mai bine. Dacă vorbim despre război sau despre altceva, cu siguranță persoanele tinere, care sunt mult mai vizate spre a fi înrolate, pot fi cele asupra cărora impactul este mai mare. Deci aș spune că impactul sau tematica poate să varieze de la o vârstă la alta.
Sabina Iosub: Aici, la Universitatea de Vest din Timișoara, ce tip de fake-uri ați observat că au adus studenții în discuție?
Marius Matichescu: Evident că sunt toate tipurile de fake-uri, inclusiv lucruri ce țin de zona de AI. Este o zonă care prinde foarte mult contur și este din ce în ce mai mult utilizată. Este greu să vezi unde este zona de fake news în raport cu AI și care vor fi proiecțiile pe termen mediu și lung. Chiar nu știm în momentul de față.
Așa că se construiesc scenarii. Am auzit de elemente ce țin de consumul de apă, de sustenabilitate, de autodistrugere și așa mai departe.
Vorbesc despre AI pentru că AI-ul este și un instrument pe care îl utilizăm și încercăm să îl utilizăm într-o manieră cât mai conștientă și cât mai coerentă, să spunem așa, împreună cu studenții noștri.
Tocmai pentru asta o să avem și o disciplină în planul de învățământ în care studenții vor învăța cum pot să utilizeze AI-ul în procesul educațional.
Sabina Iosub: Asta e un lucru foarte bun, pentru că mulți se tem de inteligența artificială și spun că ne-ar putea, mă rog, în afară de a ne fura joburile, să ne transforme și pe noi, ușor-ușor, în niște roboței. Există însă și o variantă în care putem coopera, putem trăi foarte bine împreună cu inteligența artificială și aceasta să ne ușureze munca. Cred că exact asta veți face.
Marius Matichescu: Exact asta ne și dorim să facem. AI-ul să devină un instrument pe care studenții noștri să îl utilizeze pentru a ajunge să înțeleagă mai bine disciplinele și materiile pe care le predăm, pentru a avea exemple mai bune, pur și simplu pentru a fi un instrument pe care îl utilizăm pentru a eficientiza procesul de învățare.
Sabina Iosub: Dacă ar fi să le spuneți acum studenților dumneavoastră de aici, din universitate, celor care se uită în acest moment la noi, trei lucruri pe care să nu le facă sau la care să fie atenți atunci când vorbim despre informațiile pe care le primesc, pentru a nu se duce în zona de fake news, care ar fi acestea?
Marius Matichescu: În primul rând, să numere până la zece, să mai citească o dată.
Sabina Iosub:Tragem puțin aer în piept.
Marius Matichescu: Exact. Să mai citească o dată mesajul, să încerce să verifice sursa, mai ales atunci când mesajul este unul atât de revelator, cu un impact atât de mare, ca să zic așa, pentru el ca persoană, pentru că exact sub această emoție se declanșează sau, bazându-se pe această emoție, se declanșează fenomenul de diseminare.
Și, nu în ultimul rând, să privească cu un ochi critic impactul pe care poate să îl aibă știrea respectivă, pentru că, de multe ori, dorind să facem bine...
Sabina Iosub: Mulțumesc foarte mult pentru această discuție. Cu siguranță vom mai vorbi pe această temă.
Marius Matichescu: Vă mulțumesc și eu pentru invitație.
