Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a spus, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis definitiv că restanţele salariale ale magistraţilor trebuie plătite, că Guvernul „a încercat să evite această situaţie prin toate căile legale, inclusiv la CCR”. „Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”, a subliniat ea.
„Guvernul Bolojan a încercat să evite această situaţie prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR. Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”, a anunţat, joi, Ioana Dogioiu, la solicitarea jurnaliştilor, după ce instanţa supremă a respins definitiv recursul.
Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt obligate, printr-o decizie definitivă, să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, după ce ÎCCJ a câștigat joi procesul pe care chiar ea îl deschisese împotriva Executivului. Miza este uriașă pentru bugetul statului, de aproximativ 5 miliarde de lei, iar fiecare zi de întârziere la plată ar urma să vină cu penalități.
„Respinge ca nefondate recursurile principale, declarate de recurenţii-pârâţi Guvernul României, Ministerul Finanţelor şi de recurentul-intervenient Buzea Florin Ionel, precum şi recursul incident declarat de recurentul-intervenient Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, toate împotriva sentinţei civile nr.141/2026 pronunţate la 5 mai 2026 de Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice”, se arată în soluţia pe scurt a instanţei supreme.
De asemenea, instanţa supremă a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, formulată de Guvernul României. Decizia de joi a instanţei supreme este definitivă.
După ce a câștigat definitiv procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor, Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat un comunicat în care acuză Executivul că a refuzat în mod deliberat să plătească restanțele salariale ale magistraților, deși chiar statul a recunoscut aceste datorii prin propriile ordonanțe.
Instanța supremă susține că amânările repetate au umflat facturile, pentru că fiecare an de întârziere adaugă peste 21% la suma inițială, mult peste costul cu care statul se împrumută. Totodată, ÎCCJ respinge ideea că ar fi vorba despre privilegii ale magistraților și arată că peste 400.000 de oameni s-au judecat cu statul pentru salarii, iar magistrații sunt doar 6.817 dintre ei.
