Prefecţii schimbaţi din funcţie la instalarea guvernului au îngroşat rândul posturilor plătite din sectorul bugetar. Astfel, premierul a înfiinţat prin ordonanţă de urgenţă 100 de posturi noi de inspector guvernamental (peste cele 30 care existau deja). Pe aceste posturi au fost numiţi, prin HG, foştii prefecţi şi subprefecţi, numiţi în funcţii în perioada guvernului Tăriceanu, care depolitizase instituţia prefectului, transformându-i pe aceştia în înalţi funcţionari publici.
Cum guvernarea PDL-PSD a repolitizat funcţiile, cei schimbaţi au fost detaşaţi în funcţii de inspectori guvernamentali, ceea ce presupune, în actualel condiţii de promise restricţii bugetare, cheltuieli cu salariile acestora, cazare, dar şi deplasările între domiciliu şi locul de muncă.
Pentru un salariu de 4.000 -5.000 de lei pe lună, la care se adaugă 1.200 de lei pentru cheltuielile de cazare şi încă câteva mii pentru decontarea deplasărilor, se cheltuie anual circa 11.232.000 de lei, adică aproximativ 2,6 milioane de euro, a calculat Cotidianul.
Cu toate acestea, publicaţia scrie că aceştia nu fac nimic, deoarece nu au primit atribuţii, nu au birouri şi nici obiectul muncii. Fostul prefect de Bacău Constantin Scripăţ, detaşat la Vâlcea, recunoştea că are ca sarcină măsurarea gropilor din asfalt, dar nu are birou, maşină, telefon de serviciu. În timp ce alţi noi inspectori guvernamentali ar trebui să numere copacii, de exemplu.
Preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, Szakal Andras, a declarat pentru Cotidianul că atribuţiile inspectorilor guvernamentali sunt stabilite de către miniştrii în subordinea cărora au fost repartizaţi.
Antena3.ro
