Zile libere în ianuarie 2026. Ce sărbători legale sunt
Publicat acum 16 ore si 40 minute
Aproape un sfert dintre tinerii născuţi după anul 2000, care au acum până în 25 de ani, nu au nicio ocupaţie. Rata şomajului în rândul acestora a ajuns la aproape 23%, de 4 ori mai mult faţă de media naţională. Generaţia Z percepe diferit autoritatea şefilor faţă de cum o percep părinţii lor, aşa că tinerii preferă să fie liber profesionişti, până îşi găsesc jobul dorit. Însă au şi sprijin de acasă. În plus, şi patronii au început să prefere angajaţii maturi, cu rate, copii şi responsabilităţi, pentru a fi siguri că nu vor pleca din companie după câteva luni.
Tony are 20 de ani şi până acum a avut mai multe joburi, în diverse domenii. De aproape două luni nu mai lucrează.
"Nici nu mă mai atrage atât de mult poziția de angajat și caut să-mi dezvolt activitățile mele, în special pe partea de freelancing. Aș ținti la 4.000 lei minim, dar sub 3.500, niciodată, absolut. Este foarte importantă flexibilitatea. Pentru mine, ultimul job pe care l-am avut a fost remote și asta mi-a permis să mă dezvolt, în special pe partea asta de inginerie de sunet, muzică și toate cele, având timp și pentru viața personală, să cunosc oameni și să fac networking", a spus Tony.
Tânărul spune că la joburile trecute a tot avut experienţe neplăcute.
"Am avut niște experiențe abuzive la primul meu job. Șeful era foarte abuziv, în sensul că, deși eram grafician și lucram la calculator, mă punea să car lucruri din depozit atunci când îi soseau diverse marfuri — sarcini care nu aveau nicio legătură cu fișa postului. La un moment dat, am refuzat să mai fac asta", a mărturisit el.
"E destul de greu, pentru că au standarde foarte mari și oferă destul de puțin. În schimb, ultima dată am lucrat în Cluj, iar din cauza orelor prea multe neplătite, am renunțat. Mă gândesc că un minim de 5.000 de lei ar fi necesar ca să duci un trai cât de cât decent. Și e destul de greu să primești 5.000 de lei la un job, mai ales ca începător", a mărturisit altă persoană.
În România, rata şomajului pentru cei între 15-24 de ani este de 22,9%
"Poate au așteptări un pic mai mari, atât în ceea ce privește salariul, cât și flexibilitatea. Mulți doresc să lucreze doar de acasă. Șansele lor scad, însă, mai ales anul acesta, când sunt destul de multe restructurări și s-au încetinit angajările pentru specialiștii juniori", a explicat Sorina Faier, specialist în resurse umane.
Statisticile nu arată deloc bine. În România, rata şomajului pentru cei între 15-24 de ani este de 22,9%, în timp ce media europeană este de 14,4%.
"Am ajuns la un 6% din totalul populației active care se află în șomaj. Problema este, însă, în această zonă a tinerilor. Pentru cei cu vârste între 15 și 24 de ani, rata șomajului este de 22,9% în România, față de o medie europeană de 14,4%", a explicat Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt la INS.
Şi patronii par să aibă mai multă încredere în persoanele cu responsabiliţi acasă decât în tineri.
"Am avut clienți care au preferat asemenea angajați pentru că le oferă o siguranță — mai ales că, odată cu maturitatea, ajung la un anumit nivel și nu mai sunt «job hoppers», cum îi numim noi, adică persoane care schimbă jobul din șase în șase luni. Nu ai voie să întrebi dacă au copii, nu ai voie să întrebi dacă au rate, dar, bineînțeles, mai există și discuții în care chiar candidatul îți povestește și despre viața lui personală", a subliniat Faier.
În România sunt, în prezent, 8,2 milioane de persoane active iar aproape 500 de mii dintre ei sunt şomeri.