„Bahrain nu este parte în acest război și nu a ales să facă parte din el”. Cum trăiește Manama sub amenințarea rachetelor iraniene

Circuite de Formula 1, hoteluri ultraluxoase, turnuri de sticlă. Și o reputație de „Elveție” a Orientului Mijlociu. Acesta este Bahrainul, un stat mic, prosper, ordonat, care părea imun la turbulențele vecinilor săi. Astăzi, însă, Manama nu mai trăiește doar din luminile nocturne ale zgârie-norilor și din dinamica burselor regionale. Trăiește cu sirene, alerte pe telefon și rachete. Motivul? Aici se află Flota a 5-a a Statelor Unite, una dintre piesele-cheie ale prezenței militare americane în Orientul Mijlociu, fapt pentru care micul stat bogat a devenit o țintă.

De ce ar trebui să îi intereseze pe români ce s-a întâmplat în Bahrain

Pentru români, povestea Bahrainului nu este un episod exotic, departe de noi, la aproape 4.000 de kilometri de București. Orice tensiune în Golf influențează direct prețul energiei. Orice escaladare între Iran și aliații occidentali reconfigurează echilibrele strategice care ne privesc și pe noi, ca membri NATO.

„Predomină un nivel ridicat de anxietate”

Mustafa Alshakhoori este editorul paginii de politică al publicației Al Ayam, unul dintre cele mai influente ziare din Bahrain. Într-un interviu exclusiv pentru Antena3.ro, acesta ne-a oferit o perspectivă din interior asupra modului în care Bahrainul gestionează această escaladare.

Reporter: Bahrain a fost întotdeauna perceput ca o destinație de lux și o oază de calm în Golf. Cum s-a schimbat viața de zi cu zi după recentele atacuri? Oamenii de pe stradă privesc aceste rachete ca pe un „accident” al unui război îndepărtat sau simt că Bahrain a devenit acum o țintă directă?

Mustafa Alshakhoori: Regatul Bahrain a fost cunoscut mult timp drept o destinație sigură și liniștită în Golf. Totuși, recentele atacuri au avut un impact clar asupra vieții cotidiene. Un nivel ridicat de anxietate predomină în diferite părți ale țării, iar deplasările cetățenilor și rezidenților sunt, în mare parte, limitate la nevoile esențiale, într-o atmosferă generală de prudență și anticipare.

Loviturile iraniene s-au concentrat în anumite zone ale capitalei, Manama, și în împrejurimi, cu efecte limitate în alte guvernorate. Acest lucru a consolidat un sentiment mai larg de instabilitate, în ciuda caracterului geografic limitat al țintirii. Starea generală este marcată de teamă și incertitudine, mai ales că societatea din Bahrain este, prin natura sa, pașnică, iar mulți oameni încă încearcă să înțeleagă pe deplin ce se întâmplă sau cât de mult ar putea escalada aceste evoluții.

La nivel practic, autoritățile oficiale, împreună cu numeroase companii și instituții de învățământ, au implementat măsuri de precauție, suspendând serviciile cu prezență fizică și trecând la munca la distanță, inclusiv la educație online, în încercarea de a reduce deplasările și de a asigura siguranța publică. În plus, mai multe școli și facilități publice din afara capitalei au fost desemnate drept adăposturi temporare pentru a găzdui rezidenții care locuiau în zona Juffair și în alte părți ale Manamei afectate de lovituri.

Este de remarcat faptul că majoritatea covârșitoare a celor relocați în aceste adăposturi sunt non-bahrainieni, reflectând compoziția demografică a acelor zone, nu vreo diferență în nivelul de risc.

Cu toate acestea, există un consens larg în rândul populației că Bahrain nu este parte la acest război și nu a ales să facă parte din el. Țara s-a trezit în centrul unei escaladări regionale impuse, din cauza poziției sale și a dinamicilor geopolitice din jur. În pofida anxietății dominante, un segment semnificativ al populației încă speră că această criză va fi temporară, că norul actual va trece și că regiunea nu va aluneca într-o traiectorie mai periculoasă – o speranță împărtășită de toți.

Cum este percepută prezența militarilor americani în regiune

Reporter: Bahrain găzduiește baza Flotei a 5-a a SUA. În rândul populației, această prezență militară este văzută ca un scut care vă protejează sau, dimpotrivă, ca un magnet care atrage atacuri iraniene asupra capitalei, Manama?

Mustafa Alshakhoori: Prezența militară americană în regiune este, în general, privită printr-o lentilă pragmatică, ca parte a unor aranjamente de securitate de lungă durată, existente de decenii, și nu ca subiect al unei dezbateri publice zilnice. Pentru majoritatea oamenilor, ea este înțeleasă în contextul unor echilibre regionale mai largi, care depășesc orice țară în parte, și nu este percepută ca un factor direct care modelează viața de zi cu zi.

În acest cadru, apar ocazional discuții limitate despre costurile mai ample asociate oricărei prezențe militare străine în regiune. Acestea tind însă să rămână la nivel teoretic și sunt mai degrabă legate de schimbările din peisajul regional decât de o presiune publică susținută sau de un curent politic dominant.

Per ansamblu, atitudinile publice sunt marcate de realism și prudență, făcându-se o distincție clară între parteneriatele de securitate pe termen lung și perioadele temporare de escaladare. Există opinia predominantă că presiunile cu care se confruntă statele mai mici din Golf, inclusiv Bahrain, provin din confruntări regionale și internaționale mai ample, și nu din decizii locale sau politici interne.

„Momentul actual este perceput ca un test al rezilienței”

Reporter: Bahrain se bazează pe turism și servicii financiare. Cum au reacționat investitorii și turiștii după ce imaginile cu clădiri lovite din Manama au făcut înconjurul lumii? Există o teamă tăcută în mediul de afaceri că „era prosperității neîntrerupte” s-a încheiat?

Mustafa Alshakhoori: Economia Bahrainului se bazează pe fundamente pe termen lung, nu pe percepții de moment sau reacții conjuncturale. Deși circulația imaginilor din Manama a ridicat în mod firesc întrebări în rândul unor investitori și turiști, reacția din cercurile economice și financiare a fost una măsurată și calmă.

Investitorii tind să evalueze Bahrainul în funcție de stabilitatea sa instituțională, continuitatea reglementărilor și rolul său bine consolidat ca hub financiar și de servicii în Golf – piloni de bază care rămân neschimbați.

Poziția geografică a Bahrainului, integrarea sa economică regională și globală profundă, precum și expertiza acumulată în domeniul serviciilor financiare fac ca rolul său să fie rezilient și dificil de înlocuit, chiar și în perioade de tensiune regională.

În sectorul turismului, a existat o prudență firească pe termen scurt, însă aceasta nu s-a transformat într-o pierdere mai amplă de încredere. Așteptarea predominantă este că activitatea va reveni la normal odată ce tensiunile se vor diminua, așa cum s-a întâmplat și în crizele regionale anterioare.

În comunitatea de afaceri există conștientizare, nu alarmă. Momentul actual este perceput pe scară largă drept un test al rezilienței, nu ca un semnal că era unei prosperități susținute se apropie de sfârșit. Bahrain a demonstrat în repetate rânduri capacitatea de a absorbi șocuri, de a se adapta și de a-și păstra punctele forte și atractivitatea pe termen lung.

La urma urmei, ce regiune din lume nu a trecut prin crize la un moment dat – și totuși a ieșit mai puternică prin unitatea dintre oameni și încrederea în conducerea sa?

„Statele din Golf nu s-au definit părți ale conflictului”

Reporter: Cum prezintă guvernul din Manama aceste atacuri? Accentul cade pe „reziliență” și „victorie” sau este transmisă publicului o îngrijorare reală privind cât de pregătită este apărarea națională pentru un conflict de durată?

Mustafa Alshakhoori: Nu există nicio îndoială că situația actuală este neobișnuită pentru Bahrain și pentru regiunea Golfului în ansamblu – o zonă obișnuită de mult timp cu stabilitatea, prosperitatea și o tradiție a păcii, deschiderii și bunăvoinței față de ceilalți. În acest context, discursul oficial a rămas echilibrat, recunoscând sensibilitatea momentului fără alarmism, punând însă accent pe pregătire și responsabilitate.

În acest cadru, statele din Golf nu au adoptat o poziție finală care să le prezinte drept părți la război și nici nu s-au definit ca parte a conflictului. În același timp, au afirmat clar disponibilitatea de a-și apăra suveranitatea și teritoriile împotriva oricărei agresiuni potențiale. Această poziție reflectă un efort deliberat de a evita o escaladare suplimentară, protejând în același timp securitatea națională.

În Bahrain, autoritățile de securitate au demonstrat un nivel ridicat de coordonare și coeziune instituțională, susținut de un flux continuu de actualizări oficiale, în special din partea agențiilor de securitate.

Sistemele de avertizare au fost activate în mod regulat, fie prin sirene în anumite zone, fie prin alerte electronice trimise pe telefoanele mobile, conținând instrucțiuni de siguranță și recomandări preventive. Aceste măsuri au contribuit la creșterea gradului de informare publică și la limitarea confuziei sau panicii.

De asemenea, merită menționat faptul că guvernul, în cooperare cu parteneri din sectorul privat, a asigurat adăposturi temporare și mese zilnice pentru toți cei aflați în nevoie, aceste servicii fiind furnizate constant și fără întrerupere, ca parte a unui răspuns umanitar și social cuprinzător.

Pe plan economic și al vieții cotidiene, autoritățile au transmis asigurări că există rezerve suficiente de bunuri și servicii esențiale – inclusiv alimente de bază – pentru o perioadă estimată de până la șase luni. Piețele continuă să funcționeze normal, fără penurii înregistrate până în prezent. Instituțiile oficiale au efectuat vizite pe teren pentru a se asigura că lanțurile de aprovizionare nu sunt afectate și că prețurile rămân stabile.

În paralel, s-a manifestat un puternic sentiment de solidaritate socială, cu participarea activă a grupurilor de voluntari, în special a inițiativelor conduse de tineri, mobilizate în funcție de necesități și în coordonare cu autoritățile competente. Acest lucru a consolidat coeziunea socială și responsabilitatea colectivă în această perioadă sensibilă.

În ansamblu, mesajele guvernamentale nu se concentrează pe noțiuni retorice de „victorie”, ci pe reziliența instituțională, protejarea vieților, continuitatea vieții publice și pregătirea de a gestiona diferite scenarii cu seriozitate și prudență – menținând în același timp transparența, disciplina și încrederea între stat și societate, coeziunea internă fiind considerată prima linie de apărare.

„Există concepția greșită că orice amenințare la adresa securității trebuie să ducă automat la haos”

Reporter: Ce credeți că înțelege greșit comunitatea internațională – și publicul din afara Golfului – despre modul în care oamenii obișnuiți din Bahrain trăiesc aceste evoluții?

Mustafa Alshakhoori: Ceea ce mulți din comunitatea internațională, în special din afara Golfului, înțeleg adesea greșit este modul în care oamenii obișnuiți din Bahrain trăiesc, în realitate, aceste evoluții. Realitatea de la fața locului este frecvent redusă la titluri politice sau imagini spectaculoase din presă, în timp ce viața de zi cu zi este mult mai nuanțată și profund umană.

Există, de asemenea, concepția greșită că orice amenințare la adresa securității trebuie să ducă automat la haos sau instabilitate internă. În Bahrain, situația este opusă: o societate disciplinată și coezivă, pe deplin conștientă de gravitatea momentului, își gestionează îngrijorările cu răbdare și încredere în instituții, nu prin panică sau diviziune.

În cele din urmă, experiența Bahrainului de astăzi reflectă o maturitate socială – un echilibru între recunoașterea riscurilor și menținerea stabilității, subliniind coeziunea socială și responsabilitatea colectivă drept fundament pentru traversarea crizelor.

Care e atmosfera în redacția din Bahrain în acest moment

Reporter: În redacția dumneavoastră, care este cea mai mare teamă în acest moment?

Mustafa Alshakhoori: Principala preocupare în redacție, în această etapă, este furnizarea de informații fiabile și verificate și asigurarea faptului că instituțiile media rămân prima și cea mai de încredere sursă de informare pentru public, într-un mediu informațional aglomerat și în permanentă mișcare. Aceasta este dublată de un angajament strict față de verificare și acuratețe și de evitarea difuzării unor informații neconfirmate.

Aceasta include și reportajul de teren, atunci când este necesar – monitorizarea și documentarea eventualelor efecte ale loviturilor sau a posibilelor victime și transmiterea realității așa cum este, în limitele standardelor profesionale și fără senzaționalism. Menținerea acestui echilibru între viteză, acuratețe și responsabilitate socială este ceea ce ne preocupă cel mai mult în acest moment.