Planurile lui Elon Musk pentru viitorul companiei spațiale SpaceX, dar și pentru omenire în general, sunt adânc înrădăcinate într-o idee lansată în anii 1969, când astronomii au început să detecteze în univers surse radio misterioase, necunoscute. Atunci, un astronom rus a propus clasificarea civilizațiilor în funcție de energia pe care o exploatează și capacitatea de a transmite informații intergalactice. Elon Musk visează să ducă omenirea spre o civilizație de Tip II, când nu am atins încă nici Tipul I, relatează CNN.
Astronomul rus Nikolai Kardashev era un om de știință pionier în căutarea de viață extraterestră la acea vreme, iar unele dintre semnalele detectate l-au fascinat. Intrigat de ideea că o potențială transmisiune radio lansată de o civilizație extraterestră ar putea fi detectată de pe Pământ, el a propus o scară de clasificare a acestor potențiale civilizații în funcție de energia pe care o produc și utilizează pentru comunicarea interstelară. În prezent, această clasificare poartă numele de Scara lui Kardashev.
Elon Musk a vorbit des despre Scara lui Kardashev, cel mai recent într-un video postat pe X, înainte de lansarea pe bursă a companiei SpaceX, dar și într-un comunicat semnat postat pe site-ul companiei, care rezumă o solicitare depusă anul acesta la Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) din SUA.
În această solicitare, SpaceX cere permisiuna să trimită până la un milion de noi sateliți în orbită cu scopul de a crea centre de date în spațiu. Musk a spus că această nouă constelație de sateliți ar reprezenta „un prim pas spre a deveni o civilizație de Tip II pe Scara lui Kardashev”.
Scara lui Kardashev are trei nivele, în funcție de energia pe care o consumă:
- o civilizație de Tip I poate poate utiliza întreaga energie disponibilă a unei singure planete, fie că aceasta este produsă de planetă însăși, adică prin energie geotermală sau eoliană, fie că provine de la steaua în jurul căreia orbitează, precum energia solară;
- o civilizație de Tip II poate folosi întreaga energie emisă de o stea și poate transmite informații pe distanțe galactice;
- o civilizație de Tip III poate exploata energia unei întregi galaxi și poate poate transmite informații în mai multe galaxii;
Scara lui Kardashev are și critici. În ultimele șase decenii, a stimulat numeroase dezbateri și a fost revizuită în repetate rânduri prin adăugarea unor tipuri suplimentare de clasificare. Specialiștii consideră că reprezintă un instrument util pentru evaluarea unor potențiale civilizații, chiar dacă nu este utilizată oficial.
„Scara lui Kardashev este, în principiu, aproape singurul cadru științific pe care îl avem pentru a evalua obiectiv nivelul tehnologic al unei civilizații, în special în ceea ce privește capacitatea acesteia de a valorifica și utiliza energia. Mai exact, ne ajută să estimăm și să comparăm amploarea resuselor energetice pe care o civilizație le poate controla și exploata”, a declarat Zaza Osmanov, colaborator al Institutului SETI și decan asociat al Facultății de Fizică din cadrul Universității Libere din Tbilisi, Georgia.
Din această perspectivă, orice civilizație extraterestră care ar ajunge pe Pământ în prezent nu ar fi prea impresionată, a sugerat Elon Musk într-un clip postat pe pagina de X a SpacX.
Însă, ar putea centrele spațiale dorite de SpaceX, care ar trebui să depășească o serie de provocări tehnologice, și dezvoltarea Starship, cel mai puternic sistem de lansare construit vreodată, să schimbe această percepție? Chiar dacă s-ar întâmpla asta, experții spun că ascensiunea pe scara Kardashev ar putea fi complicată și ar avea consecințe importante.
Foto: Steve Nesius/Reuters via CNN Newsource
Pământul pe Scara lui Kardashev
Kardashev a publicat pentru prima dată această scară în 1964 într-o lucrare științifică intitulată „Transmiterea de informații de către civilizații extraterestre” și în scurt timp a devenit ținta unor analize intense.
„În anii 1960 ideea că am putea să comunicăm cu specii extraterestre era total nouă și toată lumea încerca să își dea seama cât era de posibilă. Nikolai Kardashev era un tânăr astronom și a fost foarte entuziasmat de aceasă idee și a început să se gândească la un nou tip de sursă radio care fusese detectată recent. Acum știm că era vorba despre găuri negre supermasive aflate în centrele galaxiilor, quasarii, însă la acea vreme oamenii de știință încă încercau să afle ce sunt”, a explicat Jason Wright, profesor de astronomie și astrofizică la Universitatea Penn State.
Fără să precizeze clar unde anume se află Pământul pe această scară, Kardashev a descris tipul I drept un „nivel tehnologic apropiat de cel care există în prezent pe Pământ”.
În anii 1970, celebrul astronom american Carl Sagan a propus o revizuire a Scării lui Kardashev pentru a corecta ceea ce el considera un defect major: lipsa de subtilitate.
Foto: Santi Visalli Inc./Getty Images via CNN Newsource
Sagan a adăugat zecimale pentru a face scara continuă și a sugerat că omenirea se află cam la tipul 0,7. Totuși, versiunea lui Sagan, care a devenit la rândul ei extrem de populară, nu este liniară, ci logaritmică, ceea ce înseamnă că diferența dintre 0,7 și 1 este mult mai mare decât ar părea la prima vedere.
„Scara lui Kardashev este deseori criticată deoarece încearcă să proiecteze propria noastră înțelegere asupra istoriei omenirii și progresului înregistrat asupra extratereștilor. Dar versiunea lui Sagan ne permite să punem toate acestea deoparte și să spunem că speciile folosesc o anumită cantitate de energie, iar acesta este modul în care descriem câtă energie consumă. În acest sens, cred că este utilă”, a spus Jason Wright.
Cel mai recent, într-un studiu din 2023, oamenii de știință au estimat unde se află Pământul pe Scara lui Kardashev adaptată. Astfel, oamenii de știință au folosit variabile economice, demografice, climatice și ecologice pentru a estima că omenirea este în prezent la tipul 0,7276. Studiul preconizează, de asemenea, că până în 2060, omenirea va atinge tipul 0,7449, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 50% a consumului de energie.
„În condițiile actualelor tendințe energetice și tehnologice, atingerea statutului de civilizație de tipul I ar dura probabil milenii, cu excepția cazului în care progrese majore, cum ar fi extinderea la scară largă a energiilor regenerabile sau fuziunea nucleară, ar schimba substanțial traiectoria”, a declarat Antong Zhang, autorul principal al studiului din 2023 și cercetător invitat la Harvard John A. Paulson School of Engineering and Applied Sciences.
Având în vedere că Pământul este încă departe de tipul 1, este aspirația să atingă tipul II posibilă? Musk susține că „orice civilizație care se respectă ar trebui măcar să încerce să atingă tipul II pe Scara lui Kardashev”.
Potrivit lui Wright, planul lui Musk de a lansa un milion de sateliți este din punct de vedere tehnic un pas înainte spre tipul II, dar exploatarea întregii energii a soarelui ar necesita materiale cu o masă totală mai mare decât toți asteroizii din centura de asteroizi. O astfel de mișcare ar putea modifica fundamental structura sistemului solar și locuibilitatea Pământului.
According to Wright, Musk’s plan to launch 1 million satellites is technically a step toward Type II, but harnessing the entire power of the sun would require materials totaling more mass than all the asteroids in the asteroid belt. Such a move could fundamentally alter the structure of the solar system and the habitability of Earth.
„Nu este un obiectiv realist sau de dorit pentru umanitate”, a mai spus Wright.
Părăsirea planetei
Criticii Scării lui Kardashev spun că nici măcar atingerea tipului 1 nu reprezintă un obiectiv realist.
„Nimeni nu vrea cu adevărat să folosească toată energia unei planete pentru că procesul ar distruge complet planeta. Opinia mea este că nu ar trebui să mai consumăm energia Pământului. Spun de mai multe decenii că industria trebuie mutată în afara planetei”, a spus Philip Metzger, fizician planetar și profesor de cercetare la Universitatea din Florida Centrală, care a avut o carieră îndelungată la NASA.
Similar lui Elon Musk, Metzger a spus că el crede că viitorul producerii de energie și al producției industriale ar trebui să fie în spațiu sau pe lună, sărind astfel peste tipul I direct la tipul II.
„Am scris o lucrare în 2012, când încă eram la NASA, și a atras atenția Casei Albe sub administrația Obama și am avut o serie de întâlniri pe această temă. În lucrare, susțineam că putem începe rapid o civilizație la tipul sistemului solar prin înființarea de fabrici pe Lună și dezvoltarea auto-sustenabilă a acestora, și am argumentat că ar dura undeva între 20 și 70 de ani, în funcție de cât de repede te miști, și ar aduce beneficii uriașe lumii, totul la o treime din bugetul NASA ”, a spus Metzger.
Metzger a admis că propunerea lui are iz de literatură științifico-fantastică și este „cam nebunească”, iar în acest moment nu există un mandat politic pentru ea. Totuși, a adăugat el, acest lucru s-ar putea schimbat deoarece cererea pentru inteligența artificială face ca centrele de date să devină afaceri extrem de profitabile, dar și extrem de criticate din cauza resurselor uriașe de energie și apă pe care le consumă. Mutarea centrelor de date în afara planetei ar putea fi răspunsul la aceste îngrijorări.
Și viața în spațiu este o idee tot mai populară, cel puțin printre miliardarii lumii. Fondatorul Amazon și Blu Origin, Jeff Bezos, este un susținător deschis al „coloniilor O'Neill”, așezăminte spațiale, pe orbita Pământului, care ar avea kilometri lățime și ar putea găzdui fiecare până la un milion de oameni, folosind resurse precum apa înghețata care poate fi recoltată de pe Lună.
Dacă civilizațiile de Tip II există undeva în galaxia noastră, ar putea exista modalități pentru a le depista. Una dintre ele este căutarea unor suprastructuri ipotetice numite sfere Dyson, care erau un concept familiar pentru Kardashev, deoarece a fost propus de fizicianul american Freeman Dyson în 1960.
O sferă sau un roi Dyson este o carcasă formată din oglinzi sau panouri solare care înconjoară complet o stea, captând toată energia pe care aceasta o produce. O astfel de structură ar emite inevitabil căldură reziduală detectabilă ca radiație infraroșie, așa că oamenii de știință au teoretizat că detectarea acestui subprodus ar putea fi o metodă viabilă de căutare a vieții extraterestre.
Foto: Photo illustration by CNN/DrPixel/Moment RF/gremlin/E+/Jiojio/Moment RF/Getty Images via CNN Newsource
Într-un studiu publicat în 2024, oamenii de știință au analizat 5 milioane de stele din galaxia Calea Lactee și au descoperit șapte candidate care ar putea găzdui sfere Dyson.
„Ceea ce a arătat acest studiu este că, dacă sferele Dyson există, ele sunt extrem de rare, așa că acum știm că acesta nu este un fenomen comun în galaxia noastră”, a spus Wright.
Candidatele sunt, totuși, „foarte interesante” și oamenii de știință fac noi observații pentru a afla mai multe informații despre ele cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb, a adăugat el, deși s-ar putea ca pur și simplu să se dovedească a fi rezultate fals pozitive sau să nu fie cu adevărat sfere Dyson.
„Există posibilitatea ca o altă galaxie să fie plină de sfere Dyson ca o civilizație de Tip III. Am făcut câteva cercetări pentru a vedea dacă este cazul”, a spus Wright, anticipând un studiu viitor care își propune să stabilească „dacă aceste lucruri sunt comune în univers sau nu”.
Căutarea semnelor de viață extraterestră
Atunci când vine vorba despre posibilitatea existenței vieții extraterestre, oamenii de știință sunt precauți.
„În principiu, existența civilizațiilor de Tip II sau Tip III este cu siguranță plauzibilă, având în vedere vârsta și amploarea universului”, a declarat Tomo Goto, profesor asociat de astronomie la Universitatea Națională Tsing Hua din Taiwan, într-un e-mail pentru CNN.
„Cu toate acestea, lipsa dovezilor observaționale pentru astfel de civilizații sugerează că acestea sunt fie extrem de rare, fie au o durată scurtă de viață, fie sunt fundamental diferite de ceea ce presupune cadrul Kardashev”, a adăugat profesorul.
De când astrofizicianul american Frank Drake a lansat Proiectul Ozma, prima căutare de semnale extraterestre, în 1960, nu a existat o lipsă de proiecte similare, tot mai avansate din punct de vedere tehnologic.
„În opinia mea, o civilizație de Tip II este pe deplin plauzibilă”, a spus Osmanov. „De fapt, detectarea unei civilizații la tipul nostru actual sau chiar a uneia de Tip I poate fi mai dificilă.” Asta deoarece, a explicat Osmanov, alte stele din galaxia noastră sunt, în medie, mult mai bătrâne decât Soarele, așa că dacă au apărut civilizații în jurul acelor stele, acestea ar fi avut suficient timp pentru a deveni mult mai avansate decât omenirea.
Dar ce ar face o specie extraterestră cu toată energia unei stele întregi?
„Nu cunoaștem scopul exact, dar istoria umană sugerează că, pe măsură ce strămoșii noștri au progresat către niveluri mai înalte de inteligență și dezvoltare tehnologică, consumul lor global de energie a crescut.
M-aș aștepta la ceva similar și în acest caz: o civilizație extrem de avansată probabil nu ar rămâne limitată la un singur sistem planetar, ceea ce implică utilizarea pe scară largă a spațiului și o cerere corespunzătoare de energie, depășind potențial consumul nostru actual de energie cu multe ordine de mărime”, a spus Osmanov.
Kardashev, care a murit în 2019, după o carieră științifică de excepție, a dezvoltat scara care îi poartă numele în alte două lucrări științifice, publicate în 1980 și 1985. În acestea, el a sugerat strategii pentru depistarea semnalelor venite de la civilizații inteligente și a abordat posibilele implicații ale unei astfel de descoperiri pentru omenire.
Chiar dacă scara sa se concentrează pe producția de energie, el credea că „conceptele de moralitate și bunătate sunt universale, asemenea teoremei lui Pitagora. Civilizațiile nu supraviețuiesc dacă nu urmează aceste concepte.”
„Scara lui Kardashev este un experiment de gândire util pentru clasificarea civilizațiilor în funcție de consumul lor de energie”, a spus Goto. „Cu toate acestea, este important să avem în vedere că civilizațiile mai avansate ar putea prioritiza eficiența, calculul computerizat sau procesarea informațiilor, în loc să crească pur și simplu consumul total de energie.”