Japonia a repornit, miercuri, reactorul nr. 6 de la cea mai mare centrală nucleară din lume, Kashiwazaki-Kariwa, situată la nord-vest de Tokyo, la aproape 15 ani după ce dezastrul de la centrala nucleară Fukushima a forțat țara să închidă toate reactoarele sale nucleare.
Operațiunea a fost amânată cu o zi din cauza unei defecțiuni a unui sistem de alarmă, iar reactorul este așteptat să înceapă operarea comercială luna viitoare.
Aceasta este cea mai recentă etapă din relansarea energiei nucleare în Japonia, un proces care este încă departe de a fi finalizat.
Reactorul nr. 7 nu este așteptat să fie repornit înainte de 2030, iar celelalte cinci reactoare ar putea fi dezafectate. Astfel, centrala va avea o capacitate mult mai mică decât în trecut, când toate cele șapte reactoare erau funcționale: 8,2 gigawați.
Japonia a închis toate reactoarele nucleare, după unul dintre cele mai grave dezastre nucleare din istorie - cel de la Fukushima
Japonia, care s-a bazat dintotdeauna în mare măsură pe importurile de energie, a fost un pionier în adoptarea energiei nucleare. Însă aceste ambiții au fost zădărnicite în 2011 de ceea ce este considerat astăzi unul dintre cele mai grave dezastre nucleare din istorie.
Declanșată de cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată în Japonia, topirea miezului reactoarelor de la Fukushima Daiichi a dus la scurgeri radioactive. Comunitățile locale evacuate au fost profund traumatizate, iar mulți locuitori nu s-au întors nici până astăzi, în ciuda asigurărilor oficiale că zonele ar fi sigure.
Criticii spun că proprietarul centralei, Tokyo Electric Power Company (Tepco), nu a fost pregătit, iar răspunsul companiei și al guvernului a fost prost coordonat. Un raport guvernamental independent a numit evenimentul un „dezastru provocat de om” și a pus vina pe Tepco, deși o instanță a achitat ulterior trei dintre foștii săi directori de acuzațiile de neglijență.
Cu toate acestea, frica și lipsa de încredere au alimentat opoziția publică față de energia nucleară, iar Japonia și-a suspendat întreaga flotă de 54 de reactoare la scurt timp după dezastrul de la Fukushima.
Din 2015 până acum, Japonia a repornit 15 din cele 33 de reactoare considerate operabile
În ultimul deceniu, țara a încercat să readucă în funcțiune aceste centrale. Din 2015, Japonia a repornit 15 din cele 33 de reactoare considerate operabile. Centrala Kashiwazaki-Kariwa este prima deținută de Tepco care a fost repornită.
Înainte de 2011, energia nucleară reprezenta aproape 30% din producția de electricitate a Japoniei, iar autoritățile plănuiau să crească această pondere la 50% până în 2030.
Planul energetic prezentat anul trecut prevede un obiectiv mai moderat: energia nucleară să asigure 20% din necesarul de electricitate al țării până în 2040.
Chiar și acest obiectiv ar putea fi dificil de atins.
„O picătură pe o piatră încinsă”
La nivel global, energia nucleară câștigă din nou avânt, Agenția Internațională pentru Energie Atomică estimând că capacitatea nucleară mondială s-ar putea mai mult decât dubla până în 2050. În Japonia, în 2023, energia nucleară reprezenta doar 8,5% din producția de electricitate.
Prim-ministrul Sanae Takaichi, care a preluat funcția în octombrie, a subliniat importanța energiei nucleare pentru autonomia energetică a Japoniei, mai ales în contextul creșterii așteptate a cererii de energie din partea centrelor de date și a industriei semiconductorilor.
Însă costurile de operare ale reactoarelor nucleare au crescut semnificativ din cauza noilor verificări de siguranță, care presupun investiții substanțiale din partea companiilor ce încearcă să-și repornească centralele.
„Energia nucleară devine mult mai scumpă decât și-au imaginat vreodată”, afirmă Koppenborg.
Guvernul ar putea subvenționa aceste costuri sau le-ar putea transfera consumatorilor – ambele variante fiind greu de acceptat pentru liderii Japoniei, care timp de decenii au promovat energia nucleară ca fiind accesibilă. Facturile mai mari la energie ar putea afecta guvernul într-un moment în care gospodăriile protestează deja față de creșterea costurilor.
„Guvernului îi sunt legate mâinile când vine vorba de sprijin financiar pentru energia nucleară, dacă nu este dispus să renunțe la unul dintre principalele sale argumente de vânzare”, spune Koppenborg.
„Cred că relansarea energiei nucleare în Japonia]este o picătură pe o piatră încinsă, pentru că nu schimbă imaginea de ansamblu a declinului energiei nucleare în Japonia.”
Dincolo de teama unui nou Fukushima
Pe lângă frica de un nou dezastru precum cel de la Fukushima, o serie de scandaluri au zguduit și mai mult încrederea publicului.
Centrala Kashiwazaki-Kariwa, în special, a fost implicată în câteva astfel de incidente. În 2023, unul dintre angajați a pierdut un teanc de documente după ce le-a pus pe plafonul mașinii și a plecat fără să-și amintească de ele. În noiembrie, un alt angajat a fost descoperit că a gestionat necorespunzător documente confidențiale.
Un purtător de cuvânt al Tepco a declarat că firma a raportat incidentele către Autoritatea de Reglementare Nucleară (NRA) și că își propune să continue îmbunătățirea managementului securității.
Aceste dezvăluiri sunt „un semn bun” pentru transparență, spune Koppenborg, dar arată totodată că „Tepco se luptă să-și schimbe practicile și modul în care abordează siguranța”.
La începutul acestei luni, NRA a suspendat evaluarea pentru repornirea reactoarelor de la centrala Hamaoka, operată de Chubu Electric, în centrul Japoniei, după ce compania a fost descoperită că a manipulat datele seismice din testele sale.
Compania și-a cerut scuze, afirmând: „Vom continua să răspundem cu sinceritate și în cea mai mare măsură posibilă instrucțiunilor și îndrumărilor NRA.”
Hisanori Nei, fost oficial din domeniul nuclear, a declarat că, deși a fost „surprins” de scandalul de la Hamaoka, consideră că sancțiunea dură aplicată operatorului ar trebui să descurajeze alte companii să procedeze la fel.
„Companiile energetice ar trebui să înțeleagă importanța de a nu falsifica date”, a spus el, adăugând că autoritățile vor „respinge și sancționa” firmele care încalcă regulile.
Supraviețuirea unui nou Fukushima
Evenimentele de la Fukushima au întors opinia publică japoneză împotriva unei forme de energie care fusese prezentată drept accesibilă și sustenabilă.
În săptămânile de după dezastrul din martie 2011, 44% dintre japonezi considerau că utilizarea energiei nucleare ar trebui redusă, potrivit unui sondaj realizat de Pew Research Center. Până în 2012, acest procent a crescut la 70%.
De atunci, mii de locuitori au intentat acțiuni colective împotriva Tepco și a guvernului japonez, cerând despăgubiri pentru daune materiale, suferință emoțională și probleme de sănătate presupus legate de expunerea la radiații.
În 2023, deversarea în mare a apei tratate, dar radioactive, de la centrala Fukushima Daiichi a stârnit anxietate și furie atât în Japonia, cât și în străinătate.
Mulți rămân astăzi împotriva repornirii centralelor nucleare. În decembrie, sute de protestatari s-au adunat în fața adunării prefecturale din Niigata, unde se află Kashiwazaki-Kariwa, exprimându-și îngrijorările legate de siguranță.
„Dacă s-ar întâmpla ceva la centrală, noi am fi cei care am suferi consecințele”, a declarat un protestatar pentru Reuters.
Săptămâna trecută, înainte de repornirea Kashiwazaki-Kariwa, un mic grup de oameni s-a adunat din nou în fața sediului Tepco pentru a protesta.
Ce măsuri de siguranță s-au luat după dezastrul nuclear de la Fukushima
Standardele de siguranță nucleară au fost înăsprite după Fukushima. NRA, un organism guvernamental înființat în 2012, supervizează în prezent repornirea centralelor nucleare din Japonia.
La Kashiwazaki-Kariwa au fost construite diguri de protecție de 15 metri înălțime împotriva tsunamiurilor majore, iar uși etanșe protejează acum echipamentele critice.
„Pe baza noilor standarde de siguranță, centralele nucleare din Japonia ar putea supraviețui chiar și unui cutremur și tsunami similare celor din 2011”, a declarat pentru BBC Hisanori Nei, profesor asociat la Institutul Național de Studii
Politice din Tokyo și fost oficial de rang înalt în domeniul siguranței nucleare.
Însă ceea ce o îngrijorează pe dr. Florentine Koppenborg, cercetător senior la Universitatea Tehnică din München, este că „se pregătesc pentru ce e mai rău din trecut, dar nu pentru ceea ce urmează”.
Unii experți se tem că aceste politici nu iau suficient în calcul creșterea nivelului mării din cauza schimbărilor climatice sau posibilitatea unui megacutremur, așteptat o dată la un secol în Japonia.
„Dacă trecutul se repetă, Japonia este extrem de bine pregătită”, spune Koppenborg. „Dar dacă se întâmplă ceva cu adevărat neașteptat și vine un tsunami mai mare decât cel anticipat, nu știm.”