Ciprian Ciucu vrea ca referendumul lui Nicușor Dan să fie implementat „în timp”: „Voi veni cu o propunere foarte clară”

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat că rezultatul referendumului inițiat de fostul edil, Nicușor Dan, trebuie implementat „în timp”, astfel încât să nu fie afectate proiectele mari de investiții. Bugetul Bucureştiului este prost construit structural şi instituţional, a declarat noul edil. Ciprian Ciucu a adăugat că este nevoie de reforme structurale în București și trebuie văzut foarte clar ce face PMB și ce fac sectoarele, iar „banii trebuie să urmeze competenţele legale”, relatează Agerpres. 

Ciprian Ciucu a prezentat, la o conferință de prescă la PMB, o simulare de buget pentru anul viitor.

„Care ar trebui să fie suma minimă, doar ca să plătim datorii şi să funcţionăm în anul viitor - suma este de 8,5 miliarde de lei, dacă este să ne gândim la datorii, plus lucruri care trebuie să se întâmple, salarii, datoria publică, subvenţia aşa cum este calculată astăzi, fără niciun fel de altă măsură pentru anul viitor, este de 1,3 miliarde la termoficare şi de 1,5 miliarde la transport.

Mai avem iluminat public, mai avem sănătatea, cele 19 spitale pe care le avem, şi aparat propriu şi instituţii subordonate, încă 1,5 miliarde. Deci, cam aşa ar trebui să arate bugetul pe anul viitor. Este practic imposibil să vorbim că putem să echilibrăm bugetul anul viitor", a spus Ciprian Ciucu, sâmbătă. 

Fără implementarea referendumului inițiat de Nicușor Dan, bugetul Capitalei în 2026 ar fi de 5 miliarde de lei, a spus edilul. 

„Bucureştiul primeşte jumătate din bani sau undeva la 50% (...) din banii pe care-i primeşte din cote, impozitul pe venit, TVA, raportat la sectoare, sectoarele beneficiind, aşa cum a subliniat în trecut şi domnul Nicuşor Dan, inclusiv de impozitele locale, care, cumva, adaugă peste bugetul pe care-l au.

Deci, dacă nimic nu s-ar schimba şi am primi 50% din bugetul care ne vine de la Guvern, excluzând aici taxele şi impozitele locale, am avea un buget de 5 miliarde de lei. Dacă am primi 55%, să zicem că primim cu 5% mai mult, am avea 5,5 miliarde de lei. Dacă am primi 60% şi sectoarele doar 40%, ele urmând să-şi completeze veniturile din taxe şi impozite locale, am avea undeva la 6 miliarde de lei, cu 2,5 miliarde mai puţin decât necesarul pe anul viitor”, a explicat Ciucu.

Ciprian Ciucu: Avem această subfinanţare structurală

Primarul Capitalei a precizat că din analiza făcută asupra structurii cheltuielilor de dezvoltare şi de funcţionare la nivelul PMB, către funcţionare merg undeva la 8 miliarde de lei, iar către dezvoltare sub 1 miliard de lei, pe când sectoarele au undeva „de trei ori şi mai bine, mai mulţi bani pentru dezvoltare”.

Acesta a punctat că la nivelul PMB „subvenţiile mănâncă bugetul” în condiţiile unei subfinanţări structurale.

„Avem două găuri structurale majore care ne duc în pragul falimentului, dacă nu vom face ceva în 2026: STB şi Termoenergetica. (...) Vor fi nişte reforme structurale pe parcursul anului 2026 şi voi avea nevoie de tot sprijinul Consiliului General. (...) Avem această subfinanţare structurală, conflictul pe care l-aţi văzut în trecut între PMB şi sectoare nu este unul personal, este unul structural.

Avem competenţe suprapuse şi trebuie să facem ordine în ele. (...) PMB are responsabilităţi mari (...) oferă aceste servicii mari de utilităţi publice pentru tot oraşul. Trebuie să vedem foarte clar ce face PMB şi ceea ce fac sectoarele, iar banii trebuie să urmeze competenţele legale. (...) Avem competenţe suprapuse, surse de venit diferite, pentru că sectoarele încasează impozitele locale. (...) Şi nu există mecanisme de coordonare între Primăria Generală şi sectoare. Cu alte cuvinte, fiecare dintre cele 7 primării îşi face bugetul la el în debara”, a arătat Ciucu.

Ca o concluzie, el a subliniat că rezultatul referendumului iniţiat de fostul primar al Capitalei, Nicuşor Dan, trebuie treptat implementat.

„Ca lider al PNL, ca membru al coaliţiei de guvernare, de astăzi, la fiecare şedinţă voi aduce vorba despre referendum şi, mai mult decât atât, voi veni cu o propunere foarte clară, atât în faţa Consiliului General, cât şi în faţa Guvernului, pentru ca în timp, fără a afecta semnificativ proiectele mari de investiţii, cele relevante, pentru că am văzut proiecte la sectoare care nu întotdeauna ţin de priorităţile oraşului nostru (...) Am nevoie să colaborez cu primarii de sector, să înţeleagă şi împreună să definim priorităţile Bucureştiului, dar mă gândesc că serviciul de termoficare, serviciul de transport în comun sunt mai importante decât alte tipuri de proiecte”, a transmis Ciprian Ciucu.

Noul primar general a precizat că PMB are nevoie de un suport financiar inclusiv până la finele acestui an şi pe parcurs, la începutul anului viitor, când se va creiona Legea bugetului. În acest sens, el a anunţat că duminică ar urma să aibă o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan şi cu ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, pentru a discuta aceste aspecte.

„Dar nu pot să mă duc să nu fac nimic şi să zic daţi-ne mai mulţi bani. Aşa că (...) în luna februarie, poate cel târziu martie, o să vin cu nişte programe de eficientizare şi de restructurare. Vreau să atrag atenţia tuturor conducătorilor din companii, vreau să atrag atenţia membrilor Consiliului General, nu-mi este frică de cuvântul insolvenţă, unora ar trebui să le fie.

Dacă insolvenţa salvează bugetul, dacă insolvenţa salvează o companie prin care trebuie să asigurăm continuitatea serviciilor către bucureşteni, vom ajunge şi acolo. Sper să nu fie cazul. Anul 2026 va fi un an în care voi propune Consiliului General mai multe reforme structurale (...) pentru că există în continuare dublări între ceea fac administraţiile acestei Primării, ceea ce fac companiile municipale şi anumite ADI-uri. Şi din 3 o să rămână una, pentru că nu avem cum altfel”, a mai arătat Ciucu.

Ce au spus bucureștenii la referendum 

Referendumul aprobat la urne în 2024 prevede ca repartizarea între Primăria Capitalei şi primăriile de sector a impozitelor pe venit, a taxelor şi impozitelor locale colectate de la bucureşteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Toate cele trei întrebări de la referendum s-au bucurat de susținerea bucureștenilor. 

Peste 60% dintre votanți au fost de acord ca doar primarul general să emită autorizațiile de construire în București. Tot peste 60% vor ca împărțirea bugetului Capitalei să se facă în Consiliul General. Nu în ultimul rând, peste 80%, dintre cetățeni sunt pentru derularea unui program de prevenire a consumului de droguri în școli.

Referendumul este însă consultativ, autoritățile trebuie să decidă ce se întâmplă mai departe. Cele două condiții necesare pentru validarea referendumului au fost îndeplinite.  

Prima: ca cel puțin 30% dintre bucureștenii cu drept de vot să se prezinte la urne. Au votat aşadar aproape 732 de mii de bucureşteni, adică 40,96% din numărul celor înscrişi în listele electorale. Şi a doua: numărul voturilor valabil exprimate să fie de cel puţin 450.000. 

Surse: Nicușor Dan amenință că nu promulgă Legea bugetului

Președintele Nicușor Dan ia în calcul să nu semneze decretul privind promulgarea Legea Bugetului pentru anul 2026 dacă aceasta nu va cuprinde și rezultatul referendumului pentru București, au declarat surse oficiale pentru Antena 3 CNN.  

În prima reacție după alegerile locale parțiale din 7 decembrie, în urma cărora Ciprian Ciucu a fost ales viitorul primar general al Capitalei, președintele a spus că este „obligatorie” punerea în aplicare a referendumului de anul trecut.

„Este obligatorie punerea în practică a referendumului de anul trecut: distribuția taxelor și impozitelor bucureștenilor la nivelul Consiliului General, nu la Parlament, și toate autorizațiile la Primarul General, nu la sectoare, pentru o unică responsabilitate pe urbanism”, a scris șeful statului pe Facebook. 

Amintim faptul că Guvernul Ilie Bolojan pregătește ordonanța trenuleț care prevede înghețarea pensiilor și salariilor pentru anul 2026, așa cum au precizat surse pentru Antena 3 CNN. 

Proiecția bugetului pentru 2026 a luat în calcul un deficit de 6,2-6,4% din PIB, o creștere economică de 0,8-1% din PIB și un curs leu/euro de 5,1 lei pentru un euro. Pentru anul 2025, România trebuie să se încadreze într-o țintă de deficit de 8,4%, agreată de țara noastră cu Comisia Europeană după o serie de renegocieri condiționate de măsuri de austeritate dure.