Daniel David: „Temele nu trebuie să fie o corvoadă”. Ministerul Educației anunță schimbări importante pentru elevi și profesori
Publicat acum 23 ore si 2 minute
Ministrul Daniel David vorbește într-un interviu exclusiv pentru Antena3.ro despre mințile vulnerabile, manipularea digitală și cum ne putem salva copiii într-o lume scufundată în fake news. Daniel David spune că dacă nu va exista o reglementare ”deșteaptă” a rețelelor sociale, „viitorul este catastrofal”
Tot ce vezi și auzi se codează inițial ca fiind adevărat
Reporter: De mai bine de un an, în contextul campaniilor electorale, România a fost și este victima exploziei de conținut manipulator online. Toți experții cu care am vorbit până acum au subliniat pericolul pe care aceste rețele sociale îl reprezintă atât pentru generațiile actuale, cât și pentru cele viitoare. Am văzut seriale, precum Adolescence, știm ce este manosfera și cum se scufundă copiii și adolescenții în realitățile paralele construite de aceste rețele sociale și de influencerii de acolo. Dumneavoastră sunteți psiholog înainte de a fi ministru. Ca psiholog, cum vedeți acest fenomen?
Daniel David: Da, este un fenomen real și cu un potențial impact negativ foarte mare. Ca psiholog, eu știu că atunci când suntem expuși la un conținut informațional, în prima etapă îl codăm în mintea noastră ca fiind adevărat. Într-o a doua etapă, care se poate desfășura conștient sau automat, stabilim dacă este, de fapt, adevărat sau fals.
Problema este că această tranziție de la pasul unu la pasul doi nu este foarte ușoară. Dacă ești obosit, bombardat cu prea multă informație, dacă nu ești motivat să îți testezi critic informațiile pe care le primești, este foarte probabil să rămâi la pasul unu. Și atunci tot ce ai văzut și ai auzit se codează în mintea ta ca fiind adevărat și începe să-ți influențeze, conștient sau automat, emoțiile, gândirea și comportamentele.
„Oamenii cred că nu pot fi manipulați. E o iluzie”
De aceea, sfatul meu pentru controlul manipulării este următorul: de ce te-ai uita în mod constant în zone despre care știi că e foarte probabil să conțină informații false, fake news, conținut distorsionat?
Când știi că o zonă ar fi contaminată chimic, biologic sau radioactiv, nu mergi acolo, eviți zona respectivă. La fel ar trebui să facem și din punct de vedere psihologic: să evităm zonele în care știm că există pseudo-cunoaștere.
Din păcate, oamenii au iluzia că nu pot fi afectați negativ, că își vor da seama dacă sunt manipulați, că vor recunoaște informațiile false. Asta este o iluzie. Și, având această iluzie, nici nu mai trec de la pasul unu la pasul doi.
„40% analfabetism funcțional. Nu e vina lor. E a sistemului”
Un alt lucru important: noi avem un nivel foarte ridicat de analfabetism funcțional – până la 40 și ceva la sută. Din 2014 încoace, am tot trimis în lume oameni cu un nivel atât de ridicat de analfabetism funcțional. Nu este vina lor, nu le reproșez lor asta, ci sistemului de educație. Dar este un fapt că avem acest nivel de analfabetism funcțional.
Iar când ai o educație scăzută, nu ai gândire critică și ești, din nou, vulnerabil la pseudo-cunoaștere, manipulare, teorii conspiraționiste și așa mai departe.
Școala trebuie să redea sensul. Altfel pierde copiii în TikTok
Reporter: Dacă ați avea în fața dumneavoastră o clasă de-a XII-a și un elev v-ar spune: „Domnule ministru, eu cred ce văd pe TikTok, nu ce spuneți la școală”, ce i-ați răspunde?
Daniel David: În primul rând, aș încerca să înțeleg de ce se întâmplă acest lucru. Probabil o să spună că la școală lucrurile sunt neclare, plictisitoare, că nu sunt pentru el, că nu au sens și semnificație.
Asta îmi spune că școala nu reușește să transfere sensuri și semnificații pentru copii – și este făcută prost. Pe TikTok, o să spună că acolo nu doar că dobândește sens și semnificații, dar îi și face plăcere procesul respectiv: se simte bine, se socializează, se joacă împreună cu alții. Trebuie să înțelegem aceste mecanisme și să facem distincția între ele. Da, e mai plăcut să stai pe TikTok decât la școală. Hai să facem și școala plăcută!
„Cum un om inteligent ca tine poate să creadă astfel de prostii?”
Apoi mergem pe conținut: „Ce a spus persoana X?”. Mie, de obicei, îmi place să îi întreb pe oameni: „Cum un om inteligent ca tine poate să creadă astfel de prostii?”.
În acel moment, îi recunoști inteligența, dar îl pui într-o disonanță psihologică ce îl face să se gândească.
Poate să creadă astfel de prostii, nu știu, că Pământul este plat. Că o conjuncție între Mercur și Venus provoacă unde care duc la cancer. Fiecare cu abordările lui bizare... Dar, dacă vrei să produci o schimbare, trebuie să recunoști că aceste lucruri există, să cauți cauzele și apoi, într-o manieră empatică, să încerci să modifici lucrurile.
„Avem logică și gândire critică în școală. Dar nu ajunge”
Reporter: În viitorul apropiat, școala românească poate face asta?
Daniel David: Poate să facă. Eu cred că deja o face, în foarte multe zone. Avem în trunchiul comun cursuri de logică, avem conținuturi și discipline – unele obligatorii, altele opționale – de gândire critică. Iar profesorii care predau bine aceste lucruri, adică transferă în mintea copiilor competențe, nu doar cunoștințe, deja protejează mulți elevi.
Când spun competențe, mă refer la trei componente: cunoștințe declarative (ce știi să spui), cunoștințe procedurale (ce știi să faci – inclusiv pe rețelele sociale) și valori (de ce e important să faci acele lucruri). Acolo unde toate acestea sunt transmise eficient, avem deja o protecție instalată. E drept că nu pe scară largă. Și mai avem de lucru.
„Sunt pentru reglementare deșteaptă, nu interzicere”
Reporter: Se discută intens în spațiul public despre reglementarea sau chiar interzicerea TikTok-ului și a altor rețele sociale. TikTok este, de altfel, platforma care ne-a adus cele mai mari probleme. Sunteți pentru reglementare sau pentru interzicere?
Daniel David: Eu sunt pentru o reglementare deșteaptă. Interzicerea va duce, oricum, la accesarea acestor rețele prin metode alternative. Avem internet, dar avem și internetul „negru” – acolo unde se pot dezvolta astfel de practici. E mai bine să reglementăm inteligent.
Trebuie să învățăm copiii să identifice conținutul care încalcă legea și regulile de bun simț. Să nu-l ignore, ci să știe cum să-l raporteze și cui. Să aibă o procedură. Și, în paralel, să-i învățăm cum să filtreze informațiile: dacă să intre sau nu într-o „bulă” informațională, cum să discute cu părinții dacă au întrebări sau neclarități. Desigur, în funcție și de vârsta copilului.
Trebuie să evităm extremele – nici interzicere totală, nici haos digital. Tehnologia nu e bună sau rea în sine. Devine în funcție de cum o folosim noi. Hai să o folosim bine!
Nu ai voie să folosești telefonul în oră. Dar asta ține de profesor
Reporter: În Europa sunt țări care au interzis telefoanele în școli. Într-un interviu anterior, ați spus că este libertatea școlilor să decidă dacă interzic sau nu telefoanele în timpul orelor. De ce nu susțineți o interzicere generală?
Daniel David: Nu, nu. Eu nu am spus că sunt pentru interzicerea telefoanelor în școli, adică să interzicem elevilor să le aducă. Ce am spus este că există deja o reglementare clară: în timpul activităților educaționale, în timpul orelor, nu ai voie să folosești telefonul sau alte dispozitive pentru accesarea conținutului online.
Această măsură trebuie aplicată de profesorul care are ora respectivă. Am vizitat zeci de școli ca ministru și am văzut: unele foarte bine organizate în acest sens. Au dulapuri sau rafturi unde copiii își lasă telefoanele când intră în clasă și le iau la final. Sau pot fi folosite la activități educaționale, la solicitarea și cu acordul profesorului. Deci legea există. Ministerul a făcut ceea ce trebuie ca autoritate. Implementarea ține de școală și de profesor la oră.
Educația e singurul antidot împotriva manipulării. Fără ea, civilizația se prăbușește
Reporter: Presupunând că rețelele sociale și inteligența artificială nu sunt reglementate corespunzător, cum va arăta lumea peste 5-10 ani? Cum vor fi tinerii care azi au 15 ani?
Daniel David: Chiar dacă nu sunt reglementate, le putem controla printr-o educație bine făcută – atât pentru copii, cât și pentru adulți. Educația rămâne antidotul suprem. Dacă scapă reglementările, dacă scapă tehnologia, tot avem o baricadă: educația. Dar dacă nu reglementăm și nici nu reușim să ducem acest antidot în mintea copiilor, atunci viitorul e catastrofal. Vom pierde, practic, câștiguri fundamentale ale civilizației.
Deja începem să punem sub semnul întrebării lucruri de bun-simț: că Pământul nu e plat, că boala are cauzalitate biopsihosocială, că vaccinurile ne salvează viața. Când începem să negăm toate acestea și, în plus, atacăm instituțiile care mențin civilizația – nu doar cele politice, ci și educaționale, medicale, economice –, atunci civilizația va cădea. Și ne vor trebui mulți ani să recuperăm ce avem.