Antena 3 CNN Externe Mapamond Doi studenți au primit 200.000 de dolari de la o universitate, în SUA, după ce n-au fost lăsați să-și încălzească spanacul în campus

Doi studenți au primit 200.000 de dolari de la o universitate, în SUA, după ce n-au fost lăsați să-și încălzească spanacul în campus

Mia Lungu
6 minute de citit Publicat la 13:05 21 Ian 2026 Modificat la 13:05 21 Ian 2026
Palak paneer, preparat tradițional din nordul Indiei, realizat din spanac pasat și brânză. Sursa foto: Getty Images

Un conflict care a început din cauza încălzirii unui fel de mâncare tradițional la cuptorul cu microunde din campus s-a încheiat cu doi studenți indieni care au obținut o despăgubire de 200.000 de dolari, pentru „rasism alimentar”, de la o universitate din Statele Unite.

Aditya Prakash și logodnica sa, Urmi Bhattacheryya, au declarat pentru BBC că au intentat un proces pentru încălcarea drepturilor civile împotriva Universității din Colorado, Boulder, după ce s-au confruntat cu o serie de „microagresiuni și acțiuni de represalii” în urma incidentului legat de folosirea cuptorului cu microunde.

Hărțuirea ar fi început, potrivit plângerii, după ce un angajat al universității s-a opus faptului că Prakash și-a încălzit prânzul – palak paneer, unul dintre cele mai populare preparate din nordul Indiei, realizat din spanac pasat și paneer (considerat echivalentul indian al brânzei de vaci) – într-un cuptor cu microunde din campus, pentru că ar fi mirosit prea tare.

„Am ajuns la un acord cu studenții și negăm orice responsabilitate în acest caz”

Ca răspuns la întrebările BBC, universitatea a declarat că nu poate comenta „circumstanțele specifice” legate de acuzațiile de discriminare și hărțuire ale studenților din cauza legilor privind confidențialitatea, dar a adăugat că este „angajată în crearea unui mediu incluziv pentru toți studenții, cadrele didactice și angajații, indiferent de originea națională, religie, cultură și alte categorii protejate de legislația americană și de politicile universitare”.

„Când aceste acuzații au apărut în 2023, le-am tratat cu seriozitate și am urmat proceduri solide și bine stabilite pentru a le soluționa, așa cum facem în cazul tuturor sesizărilor de discriminare și hărțuire. Am ajuns la un acord cu studenții în septembrie 2025 și negăm orice responsabilitate în acest caz”, a transmis universitatea.

Prakash a spus că, pentru ei, procesul nu a fost despre bani. „A fost vorba despre a transmite un mesaj – că discriminarea împotriva indienilor pentru „indianitatea” lor are consecințe.”

„Rasism alimentar”

Procesul a primit o amplă acoperire mediatică în India după ce a fost relatat pentru prima dată săptămâna trecută, declanșând o discuție despre ceea ce mulți au numit „rasism alimentar” în țările occidentale. Mulți indieni au împărtășit pe rețelele sociale propriile experiențe de batjocură legate de obiceiurile lor alimentare în străinătate.

Unii au subliniat, de asemenea, că discriminarea legată de mâncare este larg răspândită și în India, unde alimentele non-vegetariene sunt interzise în multe școli și colegii din cauza percepției că ar fi impure sau murdare. Persoanele din caste defavorizate și din statele din nord-est se confruntă adesea cu prejudecăți legate de alimentație, unii plângându-se de mirosul ingredientelor folosite.

Și nu este vorba doar despre mâncarea indiană sau sud-asiatică – comunități din Africa, America Latină și alte părți ale Asiei au împărtășit, la rândul lor, experiențe în care au fost stigmatizate din cauza alimentației.

Cum a început totul

Prakash și Bhattacheryya susțin că calvarul lor a început în septembrie 2023. Prakash, doctorand în cadrul Departamentului de Antropologie al universității, își încălzea prânzul de palak paneer la microunde când un angajat britanic ar fi comentat că mâncarea emite un miros „înțepător” și i-ar fi spus că există o regulă care interzice încălzirea alimentelor cu miros puternic în acel cuptor.

Prakash afirmă că regula nu era menționată nicăieri și că, atunci când a cerut ulterior clarificări privind ce alimente sunt considerate înțepătoare, i s-a spus că sandvișurile nu sunt, în timp ce curry-ul este.

El susține că acest schimb de replici a fost urmat de o serie de acțiuni ale universității care au dus la pierderea finanțării pentru cercetare, a rolurilor didactice și chiar a coordonatorilor de doctorat pentru el și Bhattacheryya – care era, de asemenea, doctorandă acolo – cu care lucraseră luni de zile.

În mai 2025, Prakash și Bhattacheryya au intentat un proces împotriva universității, acuzând tratament discriminatoriu și un „model de represalii în escaladare”.

La ce acord a ajuns universitatea cu cei doi studenți

În septembrie, universitatea a ajuns la o înțelegere cu cei doi. Astfel de acorduri sunt, de obicei, încheiate pentru a evita procesele lungi și costisitoare pentru ambele părți.

Potrivit termenilor acordului, universitatea a fost de acord să le acorde diplomele, dar a negat orice responsabilitate și le-a interzis să mai studieze sau să lucreze acolo pe viitor.

În declarația transmisă BBC, universitatea a mai adăugat:

„Departamentul de Antropologie al CU Boulder a depus eforturi pentru a reconstrui încrederea între studenți, cadre didactice și personal. Printre altele, conducerea departamentului s-a întâlnit cu studenți absolvenți, profesori și angajați pentru a asculta și a discuta schimbări care să sprijine cel mai bine eforturile departamentului de a crea un mediu incluziv și de susținere pentru toți.”

„Persoanele despre care se stabilește că sunt responsabile de încălcarea politicilor universitare care previn discriminarea și hărțuirea sunt trase la răspundere”, se mai arată în comunicat.

Prakash spune că aceasta nu este prima sa experiență de discriminare legată de mâncare. Când creștea în Italia, profesorii îl rugau adesea să stea la o masă separată în timpul pauzelor de prânz, deoarece colegii considerau mirosul mâncării sale „neplăcut”.

„Oamenii albi îți restrâng spațiile în care poți exista”

„Gesturi precum izolarea mea de colegii europeni sau interzicerea folosirii unui cuptor cu microunde comun din cauza mirosului mâncării mele sunt modalități prin care oamenii albi îți controlează „indianitatea” și îți restrâng spațiile în care poți exista”, spune el.

El adaugă că există o lungă istorie a folosirii mâncării pentru a disprețui indienii și alte grupuri etnice. „Cuvântul ‘curry’ a fost asociat cu ‘mirosul’ comunităților marginalizate care muncesc în bucătării și în casele altora și a ajuns să fie folosit ca termen peiorativ pentru ‘indian’”, afirmă el.

Bhattacheryya spune că nici măcar o persoană precum fosta vicepreședintă Kamala Harris nu este ferită de insulte legate de mâncare. Ea face referire la o postare din 2024 a activistei de extremă dreapta Laura Loomer, care a spus că, dacă Harris ar deveni președinte, Casa Albă „va mirosi a curry”. Loomer a negat că ar fi rasistă.

În proces, Bhattacheryya a susținut, de asemenea, că a fost supusă represaliilor după ce l-a invitat pe Prakash să țină o prelegere ca lector invitat pe tema relativismului cultural la cursul său de antropologie. Relativismul cultural este perspectiva conform căreia nicio cultură nu este superioară sau inferioară alteia, practicile culturale ale tuturor grupurilor existând în propriul lor context.

În timpul prelegerii, Prakash spune că a împărtășit mai multe exemple de rasism alimentar cu care s-a confruntat, inclusiv incidentul cu palak paneer, fără a menționa nume.

„Nu e vorba doar de mâncare, mulți dintre voi nici nu vă spălați”

Bhattacheryya afirmă că a fost, de asemenea, ținta unor abuzuri rasiste după ce a publicat în 2024 o serie de mesaje pe platforma X despre „rasismul sistemic” cu care ea și Prakash se confruntau la universitate.

Sub postare au apărut numeroase comentarii de susținere, dar și mesaje precum „întoarceți-vă în India”, „decolonizarea a fost o greșeală” și „nu e vorba doar de mâncare, mulți dintre voi nici nu vă spălați și știm asta”.

Prakash și Bhattacheryya au spus că ceea ce au dorit de la universitate a fost să fie ascultați și înțeleși; ca durerea și suferința lor provocate de faptul că au fost tratați ca „străini” să fie recunoscute și să se facă reparații într-un mod semnificativ.

Ei susțin că nu au primit niciodată o scuză sinceră din partea universității. Universitatea nu a răspuns întrebării BBC pe acest subiect.

Cei doi s-au întors între timp în India și spun că s-ar putea să nu se mai întoarcă niciodată în SUA.

„Indiferent cât de bun ești în ceea ce faci, sistemul îți transmite constant că, din cauza culorii pielii sau a naționalității tale, poți fi trimis înapoi oricând. Insecuritatea este extremă, iar experiența noastră la universitate este un exemplu clar în acest sens”, spune Prakash.

Citește mai multe din Mapamond
» Citește mai multe din Mapamond
TOP articole