Război în Iran. Teheranul respinge noi negocieri pentru un acord. Bursele scad dramatic, prețul barilului depășește 100 de dolari

Acest Live Text a fost închis. Evoluția războiului din Iran poate fi urmărită în continuare AICI.

Primul dezacord major între SUA și Israel în războiul din Iran

Loviturile lansate de Israel sâmbătă asupra a 30 de depozite de combustibil iraniene au depășit cu mult ceea ce se aștepta SUA atunci când Israelul a informat guvernul american în avans, declanșând primul dezacord semnificativ dintre aliați de la începutul războiului, în urmă cu opt zile, potrivit unui oficial american, unui oficial israelian și unei surse familiarizate cu situația, citate de Axios.

Administrația Trump se teme că loviturile israeliene asupra infrastructurii care deservește populația civilă din Iran ar putea avea un efect strategic invers, mobilizând societatea iraniană în sprijinul regimului și determinând creșterea prețurilor petrolului.

Loviturile aviației israeliene de sâmbătă au provocat incendii de proporții la Teheran, cu flăcări vizibile de la kilometri distanță și nori groși de fum care au acoperit capitala iraniană.

IDF a afirmat într-un comunicat că depozitele de combustibil „sunt folosite de regimul iranian pentru a furniza combustibil diferiților consumatori, inclusiv structurilor sale militare”.

Un oficial militar israelian a spus că loviturile au avut, parțial, rolul de a transmite Iranului să înceteze atacurile asupra infrastructurii civile israeliene. Oficialii israelieni și americani au declarat că IDF a informat armata SUA înaintea loviturilor.

Totuși, un oficial american a spus că armata SUA a fost surprinsă de amploarea acestora. „Nu credem că a fost o idee bună”, a declarat un oficial american de rang înalt. Un oficial israelian a spus că mesajul transmis de SUA către Israel a fost: „WTF”.

Casa Albă și IDF nu au comentat, a informat Axios.

Temeri la Washington

Deși instalațiile lovite nu sunt pentru producția petrolului, oficialii americani sunt îngrijorați că imaginile cu depozite în flăcări ar putea speria piețele petroliere și ar putea împinge prețurile energiei și mai sus.

„Președintelui nu-i place atacul. El vrea să salveze petrolul. Nu vrea să fie ars. Și asta le amintește oamenilor de prețuri mai mari la benzină”, a declarat pentru Axios un consilier al lui Trump.

Purtătorul de cuvânt al cartierului general militar iranian, Khatam al-Anbiya, care coordonează operațiunile militare, a avertizat că dacă atacurile asupra infrastructurii petroliere a Iranului continuă, regimul ar putea răspunde cu lovituri similare în întreaga regiune.

El a adăugat că Iranul nu a vizat până acum infrastructura regională de combustibil și energie, dar a avertizat că, dacă acest lucru se va întâmpla, prețul petrolului ar putea ajunge la 200 de dolari pe baril.

Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, unul dintre cei mai importanți oficiali ai regimului, a avertizat că, dacă atacurile asupra infrastructurii vor continua, Iranul va riposta „fără întârziere”.

Potrivit unui oficial american, acest dezacord și așteptările SUA privind evoluția războiului vor fi discutate la nivel politic înalt între cei doi aliați.

Bursele europene în scădere dramatică

Acțiunile de pe piețele europene au scăzut în această dimineață, pe fondul reacției investitorilor la creșterea prețului petrolului.

Indicele FTSE 100 din Londra a scăzut cu 1,1%, în timp ce indicele Dax din Germania și Cac 40 din Franța au pierdut fiecare aproximativ 2%.

Aproape toate acțiunile sunt tranzacționate în scădere, însă indicele britanic nu a coborât la fel de mult deoarece giganții petrolieri listați la Londra, BP și Shell, se numără printre puținele companii ale căror acțiuni au crescut în această dimineață.

Mai devreme, piețele bursiere asiatice au scăzut puternic, indicele Nikkei 225 din Japonia prăbușindu-se cu peste 5%.

Susannah Streeter, strateg-șef de investiții la Wealth Club, spune că creșterea bruscă a prețurilor petrolului are potențialul de a crea „o combinație toxică de șocuri pentru economii”, informează BBC.

Creșterea prețurilor este de natură să alimenteze inflația, ceea ce ar putea însemna că băncile centrale vor trebui să mențină ratele dobânzilor mai ridicate pentru mai mult timp. Această combinație de prețuri mai mari la energie și costuri mai ridicate ale împrumuturilor ar reprezenta „o frână pentru creștere”, spune ea.

Iranul spune că „nu are rost” să se discute despre un armistițiu în acest moment

Esmail Baghaei, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, a declarat într-o conferință de presă că în prezent nu există loc pentru discuții privind o încetare a focului.

Atâta timp cât atacurile continuă, „nu are rost să vorbim despre altceva decât despre apărare și represalii împotriva inamicilor”, a spus Baghaei, întrebat despre posibilitatea unui armistițiu.

Donald Trump a declarat, săptămâna trecută, că liderii iranieni „sunau” și întrebau „cum se poate face un acord”, dar a spus că le-a transmis că este prea târziu.

El a mai spus ulterior că războiul se va încheia doar în cazul unei „capitulări necondiționate” a Iranului.

Baghaei a negat și că atacurile asupra Azerbaidjanului, Turciei și Ciprului ar fi fost lansate de armata iraniană de pe teritoriul Iranului.

Cum beneficiază Rusia de pe urma războiului din Iran

Creșterea bruscă a prețului petrolului va ajuta Rusia să-și repare finanțele publice și să-și mențină economia de război pe linia de plutire, spun diplomați citați de BBC.

În ultimii ani, Rusia a fost afectată de sancțiunile energetice internaționale, de prețurile globale scăzute ale petrolului și de plafonul de preț impus de UE și Marea Britanie, stabilit în prezent la 44 de dolari pe baril de petrol.

Situația financiară a fost atât de dificilă încât Rusia a fost nevoită să își vândă rezervele de aur și să majoreze taxele pentru consumatori. Însă creșterea prețurilor petrolului va contribui acum la umplerea vistieriei Kremlinului.

Lipsa livrărilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz ar putea determina unele țări să fie mai dispuse să cumpere petrol rusesc, mai ușor accesibil.

Asta vine la doar câteva zile după ce Statele Unite au relaxat temporar sancțiunile pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc aflat deja pe mare.

De asemenea, Ucraina ar putea resimți presiuni suplimentare din partea Uniunii Europene pentru a redeschide o conductă – avariată de lovituri rusești – care transportă în mod normal petrol rusesc către Ungaria.

Războiul SUA–Israel cu Iranul nu doar că distrage atenția globală de la Ucraina, dar ar putea acum să îi ajute și inamicul.

Iranul anunță că va confisca bunurile iranienilor din diaspora, care colaborează cu SUA și Israel

Autorităţile iraniene vor confisca activele şi vor impune sancţiuni membrilor diasporei iraniene suspectaţi de „colaborare” cu Israelul şi SUA în războiul actual, a anunţat, luni, regimul de la Teheran, conform AFP, citată de Agerpres.

„Iranienii din străinătate care se aliniază, îl ajută şi colaborează cu duşmanul americano-sionist vor fi pasibili de confiscarea tuturor bunurilor lor şi de alte sancţiuni în conformitate cu legea”, a transmis procuratura iraniană, citată de Mizan Online, o publicație a regimului.

Mizan face referire la o lege adoptată după războiul de 12 zile declanşat în iunie 2025 de Israel, la care SUA s-au alăturat pentru scurtă vreme bombardând siturile nucleare iraniene.

Israelul bombardează din nou situri ale forțelor de securitate iraniene

Armata israeliană a anunţat, luni dimineaţă, că a lovit din nou forțele de securitate iraniene, inclusiv în oraşul Isfahan, în timp ce regimul iranian a lansat mai multe atacuri cu rachete asupra Israelului în timpul nopţii, relatează dpa, citată de Agerpres.

Armata israeliană a scris pe Telegram că loviturile din Iran au vizat centre de comandă ale autorităţilor de securitate interne şi miliţiei Basij, care este cunoscută pentru reprimarea dură a protestelor.

Mai multe situri de lansare de rachete cu rază lungă de acţiune şi o unitate care producea motoare pentru rachete au fost de asemenea lovite, potrivit armatei israeliene.

Sirenele de avertizare au răsunat în mai multe zone din Israel în cursul dimineţii, inclusiv în zona metropolitană Tel Aviv.

Serviciul de urgenţă Magen David Adom a anunţat că în jur de 20 de persoane au fost rănite în atacurile iraniene cu rachete. Unele dintre acestea s-au rănit în timp ce fugeau pentru a căuta adăpost.

Prim-ministrul din Qatar: Iranul a făcut greșeală periculoasă atacând statele din Golf

Șeicul Mohammed bin Abdulrahman al Thani, prim-ministrul qatarez, a descris loviturile Iranului asupra statelor din Golf drept o „greșeală periculoasă”, avertizând că escaladarea riscă să destabilizeze regiunea și să trimită unde de șoc în economia globală, într-o declarație pentru Sky News.

Vorbind pentru prima dată cu presa după ce Qatarul a fost supus unor atacuri repetate cu rachete și drone, liderul qatarez a declarat că țara a intrat într-o perioadă pe care a numit-o „foarte dificilă”, dar a lăudat profesionalismul forțelor sale de apărare și securitate.

„Este un profund sentiment de trădare. La doar o oră după începutul războiului, Qatarul și alte state din Golf au fost atacate. Am spus clar că nu vom participa la niciun război împotriva vecinilor noștri”, a spus el.

„Toate atacurile asupra statelor din Golf — nu ne-am așteptat niciodată la așa ceva din partea vecinului nostru”, a spus el. „Am încercat mereu să păstrăm o relație bună cu Iranul, dar justificările și pretextele pe care le folosesc sunt complet lipsite de sens”.

„Continuăm să încercăm să obținem dezescaladarea”, a spus el. „Sunt vecinii noștri — acesta este destinul nostru”.

Mesajul său nu a fost adresat doar Iranul. El a cerut și Statelor Unite să reducă tensiunile, avertizând asupra riscului ca întreaga regiune să ajungă într-un război generalizat Diplomația, a argumentat el, rămâne singura cale viabilă de ieșire din criză.

„Eroarea de calcul a iranienilor de a ataca statele din Golf a distrus totul”, a spus el, insistând însă că răspunsul trebuie să fie acum reluarea negocierilor. De asemenea, el a respins afirmațiile potrivit cărora loviturile Iranului ar fi vizat obiective militare.

Aeroporturi internaționale, instalații de apă și infrastructură de gaze s-au aflat printre țintele vizate de Iran. Premierul qatarez a adăugat: „25% dintre atacuri vizează instalații civile. Ce legătură are asta cu războiul? Ce vor să obțină?”

În mod repetat, el a revenit la miza globală, spunând că ceea ce se întâmplă în Golf nu va rămâne limitat la Golf.

Qatarul furnizează aproximativ 20% din gazul mondial și este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte de pe planetă — ceea ce înseamnă că orice perturbare prelungită ar afecta piețele, aprovizionarea cu alimente și oameni din întreaga lume.

Doi răniți în Abu Dhabi

Autoritățile din Abu Dhabi au anunțat că o persoană a suferit răni ușoare, iar o alta a fost rănită moderat după ce rămășițe ale unor proiectile au căzut în două locuri.

Incidentul s-a produs după ce sistemele de apărare aeriană au interceptat amenințări venite din aer.

Anterior, Ministerul Apărării al Emiratelor Arabe Unite a transmis că a răspuns la amenințări cu rachete și drone provenite din Iran.

Noi explozii în Dubai

Explozii au fost auzite deasupra Dubaiului la începutul zilei de luni, devreme, iar în zonă a fost observată activitatea avioanelor de vânătoare.

Autoritatea pentru crize și dezastre din Emiratele Arabe Unite a confirmat că sistemele de apărare aeriană intervin pentru a contracara o amenințare cu rachete. Locuitorilor li s-a recomandat „să rămână într-un loc sigur”.

Patru persoane au fost ucise în urma atacurilor iraniene asupra EAU, a anunțat, duminică ministerul apărării emiratez.

Iranul a lansat primul atac cu rachete împotriva Israelului sub noul lider suprem

Iranul a lansat primul atac cu rachete de la instalarea noului lider suprem, Mojtaba Khamenei, potrivit unei postări publicate pe canalul de Telegram al televiziunii de stat IRIB.

O imagine publicată pare să arate un proiectil pe care sunt inscripționate cuvintele: „La dispoziția dumneavoastră, Sayyid Mojtaba”. (n. red. - Sayyid este un titlu onorific islamic care este rezervat celor cu descendență genealogică confirmată din profetul Mahomed).

Noul lider suprem al Iranului își începe domnia ca om „vânat”, în condițiile în care Israelul și SUA au anunțat deja că nu-l consideră un lider „acceptabil”. După ce o mare parte a familiei sale a fost deja lichidată în bombardamente, este de așteptat că Mojtaba Khamenei va fi de acum o țintă predilectă a atacurilor SUA și Israel.

Noul lider suprem al Iranului descris în mod misterios drept „rănit”

Noul lider suprem este descris drept „rănit” — însă există mister în jurul semnificației acestui lucru, relatează Sky News.

Până acum, Mojtaba Khamenei nu a fost nici văzut și nici nu a făcut vreo declarație publică.

El este a treia persoană care preia această funcție de la Revoluția Islamică din 1979 și îi urmează tatălui său, după ce acesta a fost ucis la începutul războiului. De fapt, au existat speculații că și el ar fi fost ucis la începutul războiului.

Presa de stat iraniană l-a descris drept „janbaz”, termen care înseamnă „rănit de inamic”, în „războiul Ramadanului” — așa cum numește Teheranul conflictul.

Nu este însă clar dacă acest lucru se referă la răni suferite în actualul război, un analist sugerând ulterior că aceste răni ar putea proveni din perioada serviciului său în războiul Iran-Irak din anii 1980.

Turcia trimite avioane de luptă în Ciprul de Nord

Turcia a desfăşurat, luni, şase avioane de vânătoare F-16 în Ciprul de Nord, un cvasi-stat nerecunoscut dintr-o regiune separatistă care susține că este independentă de guvernul de la Nicosia. El este recunoscut doar de Turcia.

Decizia a fost luată „ţinând cont de evoluţia recentă a situaţiei în regiunea noastră şi în cadrul unui plan progresiv al cărui obiectiv este întărirea securităţii” părţii respective din insulă, a precizat ministerul apărării turc, citat de AFP și Agerpres.

Odată cu avioanele, Turcia a trimis şi sisteme de apărare antiaeriană.

În urmă cu o săptămână, o dronă iraniană a lovit baza aeriană britanică de la Akrotiri, în sudul Ciprului, în partea grecească a insulei, recunoscută internaţional ca stat membru al Uniunii Europene. Ca reacţie la acest incident, Grecia, Franţa, Italia, Olanda şi Spania au trimis deja în Cipru forţe navale şi aeriene.

Avertismentul Israelului pentru populația din Beirut

Armata israeliană a emis un avertisment urgent pentru populația din Liban, inclusiv pentru locuitorii din suburbiile sudice ale Beirutului.

Purtătorul de cuvânt Avichay Adraee a declarat că, în următoarele ore, IDF va „acționa cu forță împotriva infrastructurii teroriste aparținând Asociației Al-Qard Al-Hassan”.

Israelul afirmă că AQAH finanțează activitățile militare ale Hezbollah — acuzație pe care grupul o respinge. AQAH susține că oferă doar împrumuturi mici, fără dobândă, oamenilor obișnuiți din Liban.

Cea mai vulnerabiă țară din Europa la războiul din Iran

Niciun alt loc din Europa, și probabil nici din întreaga Mediterană, nu pare mai vulnerabil la efectele conflictului din Orientul Mijlociu decât Ciprul. Țara, care depinde puternic de turism și este cel mai apropiat stat membru al Uniunii Europene de Orientul Mijlociu, a atras anul trecut patru milioane de vizitatori. Anul acesta, însă, ar putea arăta altfel.

Sezonul turistic abia începe, dar în Ayia Napa se simte deja agitația verii. Turiștii revin treptat în stațiunea cipriotă, atrași de apusurile spectaculoase, restaurantele de pe litoral și priveliștile de la malul mării.

Pe faleză, Vassilis Georgiou supraveghează lucrările la o nouă rampă pentru jet ski-urile care reprezintă una dintre atracțiile principale ale afacerii sale cu sporturi nautice. Anul trecut, peste 500.000 de turiști au cumpărat de la el bilete pentru croaziere și sesiuni de parasailing.

Citește mai departe AICI.

Compania petrolieră de stat din Bahrain declară forță majoră

Compania petrolieră de stat din Bahrain a declarat, luni, forță majoră pentru livrările sale, după ce un atac iranian a provocat un incendiu la rafinăria sa, scrie AP news.

Agenția oficială Bahrain News Agency a transmis anunțul privind forța majoră, o procedură juridică prin care o companie este scutită de obligațiile contractuale din cauza unor circumstanțe extraordinare.

Organizația a precizat că operațiunile companiei „au fost afectate de conflictul regional în curs din Orientul Mijlociu și de atacul recent asupra complexului său de rafinare”.

Totuși, compania a insistat că cererea locală poate fi în continuare acoperită.

Luni, un incendiu a izbucnit la o instalație petrolieră atacată în Fujairah, în Emiratele Arabe Unite, iar Arabia Saudită a anunțat că a interceptat mai multe drone care vizau câmpul petrolier Shaybah.

Între timp, Israelul a declarat că lansează noi lovituri aeriene asupra centrului Iranului.

Citește mai departe AICI. 

SUA au ordonat evacuarea personalului diplomatic neesențial de la Riad

Statele Unite au anunţat, duminică, că au ordonat personalului diplomatic neesenţial să părăsească Arabia Saudită.

Departamentul de Stat a declarat într-un avertisment de călătorie că „a ordonat angajaţilor neesenţiali ai guvernului american şi membrilor familiilor acestora să părăsească Arabia Saudită din cauza riscurilor pentru securitatea lor”.

Israelul bombardează Beirutul

Armata israeliană a anunţat, luni dimineaţă, că a atacat ţinte aparţinând grupării armate pro-iraniene Hezbollah la Beirut.

Forţele israeliene „au lovit infrastructură aparţinând organizaţiei teroriste Hezbollah la Beirut”, a anunţat armata israeliană într-un scurt comunicat în a zecea zi de război în Orientul Mijlociu.

Nori groși de fum au fost văzuți ridicându-se din suburbiile sudice ale capitalei libaneze, un bastion al Hezbollah, după o explozie.

Donald Trump spune că va decide împreună cu Netanyahu când se încheie războiul din Iran

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că decizia privind momentul încheierii războiului cu Iranul va fi una „reciprocă”, pe care o va lua împreună cu prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, potrivit unui reportaj al publicației Times of Israel, citată de BBC.

Trump, care a vorbit într-un interviu telefonic, a spus că cei doi „au discutat”, adăugând că va „lua o decizie la momentul potrivit”.

Întrebat dacă Israelul ar putea continua războiul împotriva Iranului în cazul în care SUA ar decide să își oprească loviturile, Trump a refuzat să ia în considerare această posibilitate, adăugând: „Nu cred că va fi necesar”.

Întrebat despre faptul că Mojtaba Khamenei a fost numit noul lider suprem al țării, Trump a refuzat, de asemenea, să comenteze, spunând: „Vom vedea ce se întâmplă”.

Trump și-a exprimat, anterior, opoziția față de Mojtaba, afirmând: „Fiul lui Khamenei este inacceptabil pentru mine”.

Donald Trump nu este „mulțumit” că Mojtaba Khamenei este noul lider suprem al Iranului

Donald Trump nu este „mulțumit” de numirea lui Mojtaba Khamenei ca nou lider suprem al Iranului, conform informațiilor Fox News, citate de BBC.

Prezentatul Brian Kilmeade de la postul american a discutat cu președintele SUA după anunț, iar acesta i-a comunicat nemulțumirea sa.

Nu există, pentru moment, alte informații sau detalii legate de conversație sau de această nouă evoluție.

Prețul petrolului trece de 100 de dolari per baril

Prețurile globale ale petrolului au urcat peste pragul de 110 dolari per baril, iar piețele bursiere au înregistrat scăderi puternice, după ce escaladarea războiului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, a amplificat temerile privind perturbări de durată ale transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, scrie BBC.

SUA și Israelul au lansat în weekend noi valuri de lovituri aeriene asupra Iranului, vizând mai multe obiective, inclusiv depozite de petrol. O perturbare majoră a aprovizionării cu energie din regiune riscă să ducă la creșterea prețurilor pentru consumatori și companii din întreaga lume.

Luni dimineață, în Asia, cotația Brent era cu aproape 24% mai mare, ajungând la 114,74 dolari pe baril, în timp ce Nymex light sweet se aprecia cu peste 26%, până la 114,78 dolari.

Piețele bursiere din regiunea Asia-Pacific au scăzut abrupt în tranzacțiile de dimineață: indicele Nikkei 225 din Japonia pierdea peste 7%, Hang Seng din Hong Kong era în declin cu mai mult de 3%, iar ASX 200 din Australia cobora cu peste 4%.

Indicele Kospi din Coreea de Sud, afectat în mod deosebit de la debutul conflictului, a scăzut cu peste 8%, ceea ce a declanșat o suspendare a tranzacțiilor pentru 20 de minute.

Aproximativ o cincime din oferta mondială de petrol este transportată, în mod obișnuit, prin Strâmtoarea Ormuz. Însă traficul prin strâmtoare s-a redus aproape complet de la începutul războiului, în urmă cu o săptămână.

Experții bursieri anticipau că petrolul va atinge în această săptămână pragul de 100 de dolari pe baril. În realitate, cotația a avut nevoie de aproximativ un minut pentru a urca cu 10%, iar apoi de încă 15 minute pentru a avansa cu încă 10%, în debutul tranzacțiilor asiatice.

Săptămâna trecută, piețele păreau relativ calme în fața unui scenariu care, pentru milioane de barili de țiței și gaz natural lichefiat blocați în Golf, părea de coșmar, în condițiile în care aceștia nu puteau sau nu mai erau dispuși să tranziteze Strâmtoarea Ormuz. Însă escaladările din weekend, alături de imaginile cu distrugeri ale infrastructurii energetice atât în Iran, cât și în restul Golfului, au provocat o reacție rapidă de panică în piețe.

Noi atacuri iraniene împotriva țărilor din Golf

Bahrainul raportează cel mai mare număr de victime într-un singur atac asupra statelor din Golf de la începutul războiului.

Ministerul Sănătății din Bahrain a transmis că atacul cu drone a rănit 32 de civili, inclusiv patru copii, cel mai mic dintre ei având doar două luni.

Cel puțin 10 persoane au fost ucise până acum în statele din Golf, majoritatea fiind membri ai forțelor de securitate sau muncitori străini. Qatarul, Kuweitul, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită au raportat, de asemenea, noi atacuri în cursul nopții.

Arabia Saudită a anunțat că a interceptat și a distrus două valuri de drone care se îndreptau spre un important câmp petrolier. Un atac anterior cu drone a lovit ambasada Statelor Unite, iar Departamentul de Stat a ordonat acum angajaților guvernamentali neesențiali să părăsească țara.

Oficiali din Iran au avertizat că ar putea extinde atacurile asupra infrastructurii regionale dacă loviturile israeliene și americane asupra propriilor lor instalații vor continua.

Cine este succesorul lui Ali Khamenei

Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) are nevoie de un succesor pentru Ali Khamenei care să poată obține două lucruri: control și legitimitate. Controlul înseamnă păstrarea intactă a lanțului de comandă, prevenirea scindărilor la vârf, menținerea coordonării forțelor de securitate și oprirea unei lupte pentru putere. În această criză, prioritatea IRGC este stabilitatea internă. 

Legitimitatea contează și ea, dar nu într-un sens național larg. Înseamnă legitimitate în interiorul bazei dure a regimului: politicieni radicali, instituțiile de securitate și rețelele loiale care încă văd Republica Islamică drept „statul lor”.

Iar în această lume îngustă, Mojtaba Khamenei are ceva ce alții nu au. Poate revendica o continuitate directă cu Khamenei, iar baza dură îl poate accepta fără să simtă că sistemul s-a prăbușit. 

Mojtaba are, de asemenea, legături vechi cu IRGC, care datează de decenii, și relații profunde în rețelele sale de comandă. Ani la rând, el a fost un element-cheie în relația dintre tatăl său și conducerea Gardienilor. Asta îi oferă o poziție rară, este aproape de nucleul de securitate, dar și conectat la conducerea civilă și clericală care depinde de acesta.

În plus, el ar fi condus efectiv biroul Liderului Suprem, Beit-ul, de cel puțin două decenii și este văzut pe scară largă drept cel mai apropiat confident al lui Ali Khamenei.

Beit-ul nu este doar un „stat în stat”. Este nucleul statului însuși. În practică, guvernul ales și președintele Iranului sunt adesea o fațadă, cu puțină putere reală. Autoritatea reală a stat de mult în Beit, care controlează pârghii-cheie de securitate, politice și financiare. De aceea acest aparat se protejează acum și de aceea nu vrea ca un outsider să vină și să preia controlul.

Iranul l-a numit pe fiul lui Khamenei noul lider suprem

Iranul l-a desemnat pe Mojtaba Khamenei drept noul lider suprem al țării, după ce tatăl său, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în atacurile SUA-Israel din 28 februarie, a anunțat presa de stat iraniană.

El a fost ales de Adunarea Experților, un organism format din 88 de clerici de rang înalt aleși, responsabil cu desemnarea liderului suprem.

Adunarea Experților a mai ales un nou lider o singură dată de la înființarea regimului, în 1979. Atunci, Ali Khamenei a fost numit în grabă în funcție după moartea ayatollahului Ruhollah Khomeini, în urmă cu mai bine de trei decenii.

Televiziunea de stat din Iran anunță că noul lider suprem va fi anunțat în curând

„Al treilea lider al Republicii Islamice va fi anunțat în curând”, a transmis canalul de știri al postului public de televiziune din Iran, Islamic Republic of Iran Broadcasting (IRIB).

Relatări apărute marţi spuneau că Adunarea Experților l-a ales pe Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem al Iranului, Ali Khamenei, ca viitor lider, sub presiunea Gărzii Revoluționare Iraniene. Cinci zile mai târziu, Adunarea Experților nu a anunțat încă public alegerea.

În ultimele zile, unii membri ai Adunării Experților au negat că Mojtaba Khamenei ar fi fost ales și au declarat că încă nu s-a luat o decizie cu privire la următorul lider.

Surse au declarat pentru Iran International că întârzierea în anunțarea noului lider suprem se datorează în parte opoziției unor membri ai Adunării Experților, care au avertizat că se vor opune în mod deschis alegerii lui Mojtaba Khamenei, afirmând că unele proceduri interne ale organismului nu au fost respectate.

Donald Trump și Keir Starmer au vorbit, la nici 24 de ore de la criticile președintelui SUA

Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a discutat, duminică, cu preşedintele american, Donald Trump,  la mai puţin de o zi după ce liderul de la Casa Albă i-a adresat critici dure liderului britanic pentru lipsa de sprijin faţă de campania SUA împotriva Iranului. 

„Liderii au început prin a discuta despre situaţia actuală din Orientul Mijlociu şi cooperarea militară dintre Marea Britanie şi SUA prin utilizarea bazelor RAF (Royal Air Force) în sprijinul autoapărării colective a partenerilor din regiune”, a transmis, într-un comunicat de presă, o purtătoare de cuvânt a lui Starmer.

Comunicatul nu a făcut referire la cele mai recente declaraţii ale lui Trump, făcute într-o postare pe Truth Social, în care a răspuns la ştirea că Marea Britanie ar putea trimite un portavion în regiune, spunând: „Nu avem nevoie de oameni care să se alăture războaielor după ce noi am câştigat deja!”.

Purtătoarea de cuvânt a biroului lui Starmer a adăugat: „Prim-ministrul şi-a exprimat condoleanţele sincere preşedintelui Trump şi poporului american în urma morţii a şase soldaţi americani. Ei aşteaptă cu nerăbdare să discute din nou în curând”.

Al șaptelea militar american a murit din cauza rănilor

Iranul ameninţă că va lovi infrastructura petrolieră regională dacă Israelul continuă să-i bombardeze sectorul energetic

Iranul avertizează că ar putea lovi infrastructura petrolieră din regiune dacă Israelul continuă bombardamentele asupra sectorului energetic iranian, în contextul în care capitala Teheran a fost acoperită de fum după atacuri asupra unei rafinării și a unor depozite de combustibil, relatează AFP, citată de Agerpres.

Amenințarea a fost transmisă duminică de cartierul general Khatam al-Anbiya, comandamentul forțelor armate iraniene.

„Guvernele ţărilor islamice trebuie să avertizeze cât mai repede America criminală şi regimul sionist sălbatic împotriva unor astfel de acţiuni laşe şi inumane”, a transmis cartierul general Khatam al-Anbiya.

Comandamentul militar iranian a avertizat că, în cazul în care atacurile asupra infrastructurii energetice vor continua, Iranul ar putea reacționa prin acțiuni similare împotriva instalațiilor petroliere din regiune.

„În caz contrar, măsuri similare vor fi luate în regiune, iar dacă puteţi suporta petrolul la preţul de peste 200 de dolari barilul, continuaţi cu acest joc”, a adăugat acesta.

Duminică dimineață, Teheranul s-a trezit acoperit de un nor toxic format din fum și ploaie, după ce aviația israeliană a lovit pentru prima dată depozite de combustibil din capitala iraniană și o rafinărie.

În timp ce Statele Unite și Israelul continuă bombardamentele asupra Iranului, Teheranul răspunde cu atacuri de represalii, lansând drone și rachete împotriva Israelului și a unor interese americane din zona Golfului.

Corpul Gărzilor Revoluționare, forța militară ideologică a regimului iranian, a anunțat, duminică seara, că a lansat un nou val de rachete către Israel, vizând capitala Tel Aviv, deșertul Negev din sudul țării, dar și baze aeriene americane din regiune.

La rândul său, armata israeliană a anunțat că a desfășurat duminică după-amiază o nouă serie de atacuri aeriene pe scară largă asupra unor obiective din Iran. Printre țintele lovite s-au numărat aproximativ 50 de buncăre în care era stocată muniție, precum și cartierul general al forțelor spațiale iraniene, structura care controlează satelitul de monitorizare „Khayyam”.

Potrivit bilanțurilor comunicate de autoritățile locale, atacurile aeriene israeliene și americane asupra Iranului au provocat până acum peste 1.300 de morți, în timp ce represaliile iraniene cu drone și rachete asupra Israelului s-au soldat cu zece victime.

Emmanuel Macron a vorbit cu președintele Iranului și cu Donald Trump, președintele SUA

Emmanuel Macron a discutat cu omologii săi iranian și american, președinții Massoud Pezeshkian și Donald Trump, anunță BFMTV.

Pe pagina sa de Twitter, Emmanuel Macron a scris că a discutat cu Massoud Pezeșkian într-o convorbire în care a abordat situația de securitate din regiune, programul nuclear iranian și cazul a doi cetățeni francezi aflați în incinta ambasadei Franței din Iran.

„Am avut o convorbire cu președintele iranian, Massoud Pezeșkian”, a scris Emmanuel Macron.

Președintele francez a declarat că una dintre principalele preocupări ale guvernului său rămâne siguranța și revenirea în Franța a celor doi cetățeni francezi aflați în prezent la ambasada țării.

„I-am spus că securitatea și revenirea în Franța a lui Cecile Kohler și Jacques Paris, care se află în prezent în incinta ambasadei Franței, rămân pentru noi o prioritate absolută”, a precizat Macron.

În același timp, liderul francez a cerut Iranului să oprească atacurile din regiune și să evite escaladarea conflictului.

„Am subliniat necesitatea ca Iranul să înceteze imediat loviturile împotriva țărilor din regiune”, a transmis el.

Macron a insistat și asupra importanței menținerii liberei circulații maritime în Golful Persic, cerând Iranului să pună capăt blocării de facto a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul mondial de petrol.

„Iranul trebuie, de asemenea, să garanteze libertatea de navigație, punând capăt închiderii de facto a strâmtorii Ormuz”, a adăugat președintele Franței.

Liderul de la Paris a reiterat și îngrijorările Franței în legătură cu programele nuclear și balistic ale Iranului, pe care le consideră o sursă majoră de tensiune în regiune.

„Am reiterat profunda noastră preocupare față de dezvoltarea programelor nucleare și balistice ale Iranului și față de ansamblul activităților sale de destabilizare în regiune, care se află la originea crizei actuale. O soluție diplomatică este mai necesară ca niciodată pentru a răspunde acestor provocări cruciale, pentru a pune capăt escaladării și pentru a menține pacea”, a spus el.

Macron a precizat că el și președintele iranian au convenit să continue dialogul în perioada următoare.

„Am convenit să rămânem în contact”, a conchis liderul francez.

Un oficial iranian de rang înalt sugerează că fiul ayatollahului Khamenei ar fi fost ales la succesiunea acestuia

Numele viitorului lider suprem al Iranului va fi tot Khamenei, a declarat, duminică, un membru al Adunării Experților, organizația care are responsabilitatea de a desemna succesorul ayatollahului Ali Khamenei, ucis săptămâna trecută într-un bombardament israelian, în prima zi a războiului declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, relatează Agerpres.

„Numele lui Khamenei va continua”, a declarat ayatollahul Hosseinali Eshkevari, membru al Adunării Experților, într-un videoclip difuzat de presa iraniană.

Acesta a precizat că procesul de vot s-a încheiat și că rezultatul urmează să fie anunțat oficial în curând. „Votul a fost exprimat și rezultatul va fi anunțat în curând”, a adăugat responsabilul iranian, fără să ofere alte detalii.

Declarația a alimentat speculațiile potrivit cărora noul lider suprem ar putea fi Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider, al cărui nume a fost intens vehiculat în ultimele zile. Nu este exclus însă ca funcția să fie preluată de o altă persoană care poartă același nume.

Anunțul oficial privind succesorul lui Ali Khamenei ar urma să fie făcut de Hosseini Bushehri, secretarul Adunării Experților, a confirmat un alt oficial iranian, Ahmad Alamolhoda.

Mojtaba Khamenei, cleric de rang mediu, este considerat un personaj influent din aripa dură a regimului și are legături apropiate cu Corpul Gărzilor Revoluționare din Iran.

Între timp, președintele american, Donald Trump, a afirmat, într-un interviu acordat, duminică, postului ABC News, că noul lider suprem iranian „nu va rezista mult” dacă nu primește aprobarea sa.

Anterior, liderul de la Casa Albă a declarat că dorește să fie implicat în procesul de alegere a viitorului conducător al Iranului. „Trebuie să fiu implicat în numire, la fel cum am fost cu Delcy (Rodriguez) în Venezuela”, a insistat el într-un interviu acordat joi, referindu-se la vicepreședinta Venezuelei care a preluat interimar atribuțiile lui Nicolas Maduro după capturarea acestuia de către un comando american, la 3 ianuarie.

În același interviu, Trump a mai spus: „Fiul lui Khamenei este inacceptabil pentru mine. Vrem pe cineva care să aducă armonie și pace în Iran”, reiterând că își dorește instalarea la Teheran a unui regim favorabil Statelor Unite.

Potrivit autorităților iraniene, Adunarea Experților – organism format din 88 de clerici și responsabil de alegerea liderului suprem – a finalizat deja procesul de selecție, însă identitatea noului lider nu a fost încă făcută publică.

Donald Trump îl amenință pe succesorul secret al lui Khamenei:

Donald Trump a afirmat, într-un interviu pentru postul ABC News, că noul lider suprem iranian „nu va rezista mult” dacă nu primeşte aprobarea sa, relatează Agerpres. 

„El va trebui să obţină aprobarea noastră. Dacă nu primeşte aprobarea noastră, nu va rezista mult”, a ameninţat Trump. 

„Vrem să asigurăm că nu trebuie să ne întoarcem din 10 în 10 ani, când nu o să aveți un președinte ca mine care nu o să facă asta. Nu vreau ca oamenii să fie nevoiți să revină peste cinci ani și să facă din nou același lucru sau, și mai rău, să le permită să aibă o armă nucleară”, a adăugat președintele american. 

Întrebat dacă ar fi dispus să aprobe pe cineva cu legături cu vechiul regim, Trump a răspuns: „Aș face-o, pentru a alege un lider bun, da, aș face-o. Există numeroase persoane care s-ar putea califica”.

Părând să ofere încă o justificare pentru acest război, Trump a spus că Iranul plănuia să preia controlul asupra întregului Orient Mijlociu și a sugerat că el i-a oprit să facă acest lucru.

„Sunt un tigru de hârtie. Nu erau un tigru de hârtie acum o săptămână, vă spun. Și urmau să atace”, a spus el. „Planul lor era să atace întregul Orient Mijlociu, să preia controlul asupra întregului Orient Mijlociu”.

Arabia Saudită anunță primele victimele ale războiului

Arabia Saudită a anunţat primele victime ale războiului. Doi oameni, rezidenți străini, au murit, după ce un proiectil militar a căzut într-o zonă rezidențială. Alte 12 persoane au fost rănite. 

Incidentul a avut loc în provincia Al-Kharj. Cei doi morți erau de naționalitate indiană și bengaleză, iar toți răniții sunt rezidenți bengalezi. 

IDF: Armata israeliană l-a eliminat pe șeful biroului militar al liderului suprem iranian

Forțele Aeriene Israeliene (IDF) anunță, într-un comunicat de presă, că sâmbătă l-a eliminat pe șeful reprezentanței militare a liderului suprem iranian, Abu al-Qassem Baba’iyan, la Teheran. IDF spune că a acționat „pe baza unor informații precise furnizate de Direcția de Informații a IDF”. 

Potrivit comunicatului IDF, Baba’iyan era responsabil de coordonarea între diversele organizații de forță ale regimului terorist iranian pentru executarea operațiunilor împotriva Israelului și a operațiunilor de urgență. 

Baba’iyan fusese numit în funcție după eliminarea fostului șef de stat major, Mohammad Shirazi. De asemenea, el fusese numit și la conducerea Cartierului General de urgență după ce predecesorul său, Ali Shadmani, a fost eliminat.

Guvernul britanic răspunde criticilor lui Trump: Nu subcontractăm politica externă a țării

Regatul Unit „nu este întotdeauna de acord” cu Statele Unite și nici „nu își subcontractează politica externă”, a declarat, duminică, șefa diplomației britanice, Yvette Cooper, citată de presa internațională, conform Agerpres.

Mesajul vine în urma criticilor președintelui american, Donald Trump, față de lipsa inițială de sprijin al guvernului britanic în războiul pornit de SUA și Israel împotriva Iranului.

Cooper nu a confirmat dacă este adevărată afirmația lui Trump, conform căreia guvernul britanic ar lua în considerare „la modul serios” trimiterea a două portavioane în Orientul Mijlociu. 

Această afirmație a președintelui SUA a venit împreună cu un mesaj critic la adresa prim-ministrului britanic, Keir Starmer, postat pe rețeaua Truth Social.

„Regatul Unit, odată Marele Aliat al nostru, probabil cel mai mare dintre toți, în sfârșit se gândește serios să trimită două portavioane în Orientul Mijlociu. Este în regulă, domnule prim-ministru Starmer, dar nu mai avem nevoie de ele. Însă vom ține minte. Nu avem nevoie de aceia care ni se alătură în războaie după ce le-am câștigat deja!”, a scris Trump.

Keir Starmer a reafirmat, miercuri, că Regatul Unit nu se va alătura Statelor Unite și Israelului în războiul împotriva Iranului dacă nu există o bază legală și o planificare asupra obiectivelor.

Totuși, pe 1 martie, în ziua următoare lansării bombardamentelor americano-israeliene asupra republicii islamice, Starmer a autorizat aviația militară americană să folosească bazele aeriene britanice Fairford, Anglia, și Diego Garcia, din Oceanul Indian, pentru atacuri împotriva Iranului.

Explozia de la Ambasada SUA din Norvegia, posibil act terorist. Unul sau mai mulți atentatori, căutați de poliție

Una dintre ipotezele investigației privind explozia produsă la ambasada SUA din Oslo, duminică dimineață, este un act terorist.

Deflagrația nu a făcut victime, provocând doar „pagube materiale minore”.

Poliţia caută unul sau mai mulţi atacatori, relatează AFP, citată de Agerpres.

„O ipoteză este că a fost vorba de un act terorist, dar nu ne concentrăm exclusiv pe această pistă. Trebuie să rămânem deschişi la posibilitatea altor cauze”, a declarat Frode Larsen, şeful unităţii comune de investigaţii şi informaţii a poliţiei, pentru postul public de televiziune NRK, în marja unei conferinţe de presă.

Explozia a afectat intrarea în secţia consulară a ambasadei în jurul orei 01:00. Imaginile difuzate de mass-media arată cioburi de sticlă în zăpada din faţa intrării, crăpături pe o uşă groasă de sticlă şi urme negre pe sol, la baza acestei uși.

Anchetatorii au examinat locul faptei peste noapte, în timp ce echipe cu câini, drone şi elicoptere au fost desfăşurate pentru a căuta „unul sau mai mulţi potenţiali autori”, a precizat poliţia din Oslo într-un comunicat.

Nivelul de ameninţare în Norvegia rămâne la trei pe o scară de cinci din noiembrie 2024.

Ambasadele SUA din Orientul Mijlociu au fost plasate în alertă maximă din cauza ofensivei lansate împreună cu Israelul împotriva Iranului pe 28 februarie. Mai multe dintre ele au fost ţinta atacurilor din partea Iranului.

Bangladeșul a început să raţionalizeze vânzarea de carburant

Bangladeșul a început, duminică, să raţionalizeze distribuţia de combustibil din cauza dificultăţilor de aprovizionare legate de războiul din Orientul Mijlociu, ceea ce a provocat ambuteiaje majore la benzinăriile din întreaga ţară şi primele incidente violente, relatează AFP, citată de Agerpres.

Această ţară cu 170 de milioane de locuitori importă 95% din necesarul său de petrol şi gaze, a căror distribuţie este perturbată în mod regulat de crizele politice care afectează statele producătoare.

În urma atacurilor iniţiale ale SUA şi Israelului asupra Iranului şi a ripostei Iranului în întreaga regiune a Golfului, compania naţională de petrol, Bangladesh Petroleum Corporation (BPC), a limitat vânzările de combustibil pentru majoritatea vehiculelor.

De exemplu, utilizatorii de vehicule motorizate cu două roţi sunt acum limitaţi la maximum doi litri pe rezervor.

„Consumatorii tind să cumpere mai mult decât de obicei” în perioadele de criză, a explicat BPC într-un comunicat.

Imediat ce restricţiile au intrat în vigoare, duminică, s-au format cozi lungi de vehicule în faţa multor benzinării din capitala ţării, Dhaka.

Presa israeliană: Emiratele Arabe Unite ar fi atacata o instalație industrială din Iran

Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au comunicat că se confruntă, duminică, cu atacuri lansate de Iran cu rachete și drone.

Oficialii spun că au fost distruse 16 din 17 rachete balistice și majoritatea dronelor trimise de regimul de la Teheran.

De la începutul războiului, atacurile iraniene au dus la moartea a 4 oameni, victimele fiind din Pakistan, Nepal și Bangladesh.

Alte 112 persoane au fost rănite.

Presa israeliană a relatat duminică după-amiază că Emiratele Arabe Unite ar fi atacat, pentru prima dată, Iranul, fiind vizată o instalație de desalinizare a apei.

Canal 12, Kann News, i24News au difuzat această informație.

Patru depozite de petrol din Teheran au fost lovite în noaptea de sâmbătă spre duminică

Patru depozite de țiței şi un centru logistic pentru produse petroliere au fost lovite în noaptea de sâmbătă spre duminică la Teheran şi în împrejurimi, provocând moartea a patru persoane, au transmis autorităţile locale, îndemnând locuitorii să rămână în case din cauza riscurilor pentru sănătate, relatează Agerpres, citând AFP.

Distribuţia de combustibil a fost oprită „temporar” la Teheran în urma atacurilor, a anunţat guvernatorul capitalei, Mohammad Sadegh Motamedian, citat de agenţia oficială de ştiri IRNA.

„Cele cinci instalaţii au fost  avariate, dar incendiile sunt sub control. Patru angajaţi, dintre care doi şoferi, au fost ucişi”, a declarat pentru televiziunea de stat şeful companiei naţionale de distribuţie a produselor petroliere, Keramat Veyskarami.

Fumul provenit de la incendiile declanşate de aceste atacuri a invadat cerul de deasupra capitalei iraniene în cursul nopţii, acoperind oraşul cu un văl negru în primele ore ale dimineţii.

Locuitorii au descris un miros puternic de combustibil ars.

Conform Semilunii Roşii iraniene, „cantităţi semnificative de hidrocarburi toxice, sulf şi oxizi de azot” au fost eliberate în aer.

„În caz de precipitaţii, ploaia va fi extrem de periculoasă şi acidă”, a adăugat organizaţia într-un comunicat, avertizând asupra riscului de arsuri ale pielii şi leziuni pulmonare grave.

A fost ales succesorul ayatollahului Khamenei în Iran. Israelul a promis că îl va lua la țintă

Ahmad Alamolhoda, membru al Adunării Experților din Iran, a anunțat că alegerile pentru următorul lider suprem au avut loc și că acesta a fost ales, relatează agenția de știri semi-oficială Mehr.

Acest oficial a adăugat că acum „totul depinde de șeful Secretariatului Adunării Experților, Hosseini Bushehri”, care este în prezent responsabil pentru anunțarea publică a deciziei.

În sistemul de putere din Iran, liderul suprem - care are ultimul cuvânt în toate afacerile statului - este cea mai înaltă autoritate politică şi religioasă din cadrul regimului.

Precedentul lider suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis pe 28 februarie, când au început atacurile aeriene americane şi israeliene împotriva Iranului, ce au declanşat un război care s-a răspândit în tot Orientul Mijlociu.

Duminică, armata israeliană a ameninţat, prin intermediul contului său în limba persană de pe X, că îi va lua ca ţintă pe membrii Adunării Experţilor.

Israelul „va continua să monitorizeze îndeaproape orice succesor şi pe oricine doreşte să numească unul”, a avertizat IDF.

Plouă cu petrol peste Teheran după bombardamentele de azi-noapte

Cei aproape 10 milioane de locuitori din Teheran au constatat, duminică dimineață, că orașul e devastat de incendii și sufocat de nori negri și denși de fum, după ce atacurile israeliene de peste noapte ar fi lovit depozite de combustibil.

Bombardamentele au declanșat incendii extinse. 

Ploaia care căzut peste oraș s-a contaminat de la combustibilul ars și a devenit neagră, după cum a relatat corespondentul CNN, Fred Pleitgen. Citește mai mult aici. 

Armata Israelului anunță că îl va vâna și ucide pe succesorul lui Ali Khamenei. Adunarea experților se reunește duminică

Armata israeliană a avertizat că va continua să-l urmărească și să-l elimine pe „orice succesor” al liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care a fost ucis la Teheran în atacurile din prima zi a războiului, sâmbăta trecută.

Adunarea Experților urma să se întrunească duminică, 8 martie, în orașul Qom, lângă Teheran, pentru a-l desemna pe succesorul ayatollahului.

Într-o postare pe X în limba persană, IDF a declarat că toți participanții la întrunire vor fi ținte.

Autoritățile taie rațiile de benzină în Teheran, după ultimele bombardamente

Guvernatorul Teheranului a anunțat reducerea rațiilor de combustibil pentru locuitorii orașului, după bombardarea instalațiilor petroliere în cursul nopții trecute.

Cota de combustibil pe cartelă a fost redusă de la 30 de litri pe zi la 20 de litri, potrivit agenției de știri Fars.

Guvernatorul capitalei iraniene a comunicat că oamenii nu ar trebui să-și facă griji pentru combustibil, deoarece întreruperile în aprovizionarea cu combustibil vor fi rezolvate rapid.

El a estimat că se va reveni asupra cotei de combustibil „după două sau trei zile”.

Trump ia în calcul să trimită forțe speciale pentru a captura stocul de uraniu îmbogățit din Iran

SUA și Israelul au discutat despre trimiterea de forțe speciale în Iran pentru a securiza stocul său de uraniu puternic îmbogățit, evaluat la aproape jumătate de tonă, scrie Axios, citând patru surse la curent cu această chestiune.

Acțiunea forțelor speciale, dacă va fi decisă, va avea loc într-o etapă ulterioară a războiului, adaugă publicația americană.

Unul dintre obiectivele de război declarate de președintele SUA, Donald Trump, vizează tocmai împiedicarea regimului de la Teheran să se doteze cu arma nucleară.

Cele 450 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% ar putea fi îmbogățite la gradul corespunzător utilizării într-o bombă atomică în câteva săptămâni, estimează specialiștii.

Dacă întregul stoc ar atinge o puritate de 90%, ar fi suficient material pentru 11 bombe nucleare. Citește continuarea aici.

Iranul amenință că poate să lupte cu SUA și Israelul încă șase luni, cel puțin

Iranul a avertizat SUA și Israelul că este capabil să lupte încă cel puțin șase luni în războiul declanșat sâmbăta trecută și care a intrat în cea de-a opta zi.

Conflictul a fost marcat, duminică dimineață, de noi atacuri aeriene lansate de regim în mai multe țări din Golf, în timp ce armata israeliană a anunțat lansarea unui nou val de lovituri vizând situri militare „în tot Iranul”, informează Agerpres, care citează AFP.

„Forțele armate ale Republicii Islamice Iran sunt capabile să continue (să lupte) cel puțin șase luni de război intens, în ritmul actual al operațiunilor”, a declarat la televiziunea de stat Ali Mohammad Naini, purtător de cuvânt al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, armata ideologică a Republicii Islamice.

„În zilele următoare, un nou stil de atac va fi efectuat folosind rachete avansate, mai puțin utilizate, cu rază lungă de acțiune. Inamicul trebuie să se aștepte la atacuri țintite mai dureroase și mai precise”, a adăugat purtătorul de cuvânt. Continuarea, aici.

Iranul a lansat un nou val de rachete spre Israel. Israelul bombardează Iranul, duminică dimineață

Forțele Israeliene de Apărare, IDF, au identificat noi lansări de rachete din Iran către teritoriul israelian, duminică dimineață.

Sistemele defensive funcționează pentru a intercepta amenințarea, a comunicat armata.

Comandamentul Frontului Intern a trimis o alertă pe telefoane în zonele vizate de rachetele iraniene, cerându-le locuitorilor să se adăpostească.

De asemenea, armata israeliană a anunțat în cursul dimineții că efectuează noi lovituri asupra infrastructurii militare iraniene.

Explozie la ambasada SUA din capitala Norvegiei

Poliția din Oslo a fost mobilizată în zona din jurul ambasadei Statelor Unite după ce, în noaptea de sâmbătă spre duminică, a fost raportată o explozie la fața locului.

Primele informații arată că nu sunt persoane rănite în urma incidentului.

Deflagrația s-a produs la intrarea în secția consulară, care a suferit daune.

Arde clădirea Asigurărilor Sociale din Kuweit. A fost lovită de o dronă în timpul unui atac lansat de Iran

Flăcările au cuprins sediul central al Instituției Publice de Securitate Socială din Kuweit, după ce acesta a fost aparent lovită de o dronă, în contextul unui val de atacuri aeriene iraniene asupra țării, lansat în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Donald Trump spune că nu vrea implicarea kurzilor în războiul din Iran: „Ei sunt dispuși, dar le-am spus că nu vreau să intre în luptă”

Președintele Donald Trump a spus că Statele Unite nu vor ca forțele armate kurde să se implice în războiul cu Iranul, contrazicând eforturile anterioare ale CIA, relatate de CNN, de a le înarma în speranța declanșării unei revolte.