Tot mai multe voci din Marea Britanie cer ca regele Charles să își ceară oficial scuze pentru rolul monarhiei în sclavia transatlantică, după apariția unor noi cercetări care arată implicarea directă a Coroanei britanice în extinderea și protejarea comerțului cu africani înrobiți timp de secole, scrie The Guardian.
Deși regele Charles a vorbit în trecut despre „regretul personal” față de suferința provocată de sclavie și despre dorința de a găsi „modalități creative de a corecta inegalitățile persistente”, monarhia britanică nu a emis niciodată o scuză oficială.
Cartea The Crown’s Silence, publicată în această săptămână, documentează modul în care mai mulți monarhi, de la Elisabeta I până la George al IV-lea, au folosit comerțul cu oameni înrobiți pentru a crește veniturile Coroanei și pentru a consolida Imperiul Britanic. Potrivit cercetărilor, până în anul 1807, Coroana britanică devenise cel mai mare cumpărător de persoane înrobite.
”Avem nevoie nu doar de scuze, ci de recunoașterea acestei istorii”
Bell Ribeiro-Addy, deputată laburistă și președinta grupului parlamentar pentru compensații africane, a criticat poziția monarhiei, afirmând că exprimarea unui „regret personal” nu este suficientă „în fața uneia dintre cele mai mari crime împotriva umanității”.
„Nu este vorba despre indivizi, ci despre monarhie ca instituție. Avem nevoie nu doar de scuze, ci de recunoașterea acestei istorii și de acțiuni concrete care să repare moștenirea sa, rasismul și inegalitatea la nivel global”, a declarat ea.
Și reprezentanții organizației Runnymede Trust consideră că o scuză oficială ar fi un prim pas simbolic important, însă insistă că aceasta trebuie dublată de politici reale. Potrivit acestora, compensațiile nu înseamnă vină colectivă, ci o asumare a modului în care moștenirea sclaviei a influențat structurile economice și financiare actuale.
O scuză oficială este „întârziată de prea mult timp”
Liliane Umubyeyi, directoarea African Futures Lab, susține că simpla recunoaștere nu este suficientă și amintește că sclavia este recunoscută, la nivel internațional, drept crimă împotriva umanității, ceea ce creează și obligații legale, nu doar morale.
Carla Denyer, deputată din partea Partidului Verde, spune că o scuză oficială este „întârziată de prea mult timp” și că descendenții persoanelor înrobite „merită acest gest”.
Experți independenți care colaborează cu ONU afirmă, la rândul lor, că momentul unei scuze a fost depășit. Michael McEachrane, activist pentru drepturile omului și membru al Forumului Permanent al ONU pentru persoanele de origine africană, susține că discuția despre reparații nu ține de trecut, ci de viitor.
„Colonialismul a contribuit mai mult decât orice altă forță din istorie la inegalitățile sociale, economice și ecologice. Nu este vorba de caritate, ci de parteneriat și de construirea unui viitor echitabil, bazat pe asumarea unei istorii comune”, a explicat acesta.
”Momentul-cheie în care regele Charles să treacă de la declarații la acțiuni concrete”
Avocata pentru drepturile omului Dominique Day, membră a grupului de experți ONU, afirmă că efectele sclaviei și colonialismului sunt vizibile și astăzi, de la abuzuri ale forțelor de ordine până la scandaluri sociale majore din Regatul Unit.
Anul acesta, regele Charles ar urma să se confrunte cu noi presiuni din partea statelor din Caraibe și Africa, în cadrul reuniunii Commonwealth-ului din Antigua și Barbuda, unde se va discuta din nou despre moștenirea sclaviei.
Brooke Newman, istoric și autoarea volumului The Crown’s Silence, spune că a scris cartea pentru a aduce dovezi istorice clare și pentru a deschide o dezbatere onestă, blocată ani la rând de dispute ideologice. Potrivit acesteia, anul 2026 ar putea reprezenta un moment-cheie în care regele Charles să treacă de la declarații la acțiuni concrete.
Palatul Buckingham nu a oferit, până în prezent, un punct de vedere oficial.