Directorul Dacia România, Mihai Bordeanu, a avertizat marți că industria auto traversează un moment de cumpănă, marcat de electrificare, digitalizare, presiunea tot mai mare asupra costurilor și concurența producătorilor chinezi subvenționați de stat. Acesta a subliniat, la un eveniment la care a fost prezent și premierul Luca Niculescu, că viitorul industriei auto din România depinde de un parteneriat solid între companii și autorități.
„Se făcea o glumă la Radio Erevan: «Am putea implementa comunismul în Elveția?». Radio Erevan răspundea: «Am putea, dar ar fi păcat».
Aș face o paralelă cu industria auto: am putea să lăsăm industria auto de izbeliște? Am putea, dar ar fi păcat”, și-a început discursul șeful Dacia la la Automotive Industry Forum & Awards for Excellence 2026.
Acesta a arătat că producătorii auto sunt nevoiți să ia decizii rapide, uneori dificile, cu efecte pe termen mediu atât asupra companiilor, cât și asupra angajaților. În opinia sa, autoritățile trebuie să sprijine industria prin adaptarea legislației muncii și accelerarea proiectelor de infrastructură rutieră, feroviară și portuară.
„Traversăm un moment de cumpănă, pe care va trebui să îl gestionăm cu responsabilitate și realism. Vedeți ce se întâmplă la nivel global: industria auto trece prin cea mai dinamică perioadă din toate timpurile. Vorbim despre electrificare, digitalizare, presiune enormă asupra costurilor, apariția unor noi competitori puternici, subvenționați de stat, mă refer la China când spun asta, și, evident, despre crize geopolitice din ce în ce mai mari.
Trebuie să ne gândim, pe de o parte, la companiile auto, care gestionează această situație și trebuie să acționeze rapid, uneori prin decizii dure, cu impact pe termen mediu asupra companiilor și oamenilor”.
Avertismentul transmis de directorul Dacia
Referindu-se la România, Bordeanu a subliniat că viitorul industriei auto depinde de o colaborare strânsă între producători și autorități.
„Pentru România, miza este foarte importantă. Vorbim despre viitorul industriei auto din țara noastră.
Acesta nu poate fi asigurat fără un parteneriat între companiile auto și autorități. Ne uităm cu mare încredere la Guvernul României și ne dorim un parteneriat solid și durabil.
Legislația muncii va trebui și ea adaptată la situația în care ne aflăm astăzi. Nu în ultimul rând, este nevoie de continuarea și accelerarea construcției de infrastructură, atât rutieră, cât și feroviară și portuară. Toate acestea pot fi realizate printr-un parteneriat solid și dinamic.”
Luca Niculescu, despre industria auto
Prezent la eveniment, premierul Luca Niculescu a declarat că industria auto reprezintă un pilon important al economiei românești și a îndemnat companiile din sector să continue să investească în România și să contribuie la consolidarea poziției țării pe piețele internaționale.
„Creați locuri de muncă, consolidați poziția României în economia națională și globală”, a spus premierul despre reprezentanții industriei auto.
Acesta a arătat că sectorul auto are o cifră de afaceri de peste 30 de miliarde de euro și o contribuție de peste 13% la PIB. În 2025, România a devenit al șaptelea producător de automobile din Uniunea Europeană, o performanță obținută într-o piață aflată sub presiune. Totodată, industria auto este sectorul cu cel mai mare număr de angajați din România.
Dincolo de aceste cifre, premierul a subliniat importanța unei industrii construite prin muncă și profesionalism, care traversează în prezent o perioadă de transformări importante.
Niculescu a afirmat că Guvernul susține măsurile pentru creșterea competitivității industriei auto, în contextul dificultăților de pe piața europeană și al riscului pierderii unor locuri de muncă. Acesta a făcut referire la Automotive Action Plan, planul de acțiune pentru industria auto, și a atras atenția asupra concurenței internaționale, inclusiv din partea Chinei, unde industria beneficiază de subvenții consistente din partea statului.
Premierul a mai spus că competitivitatea economiei este strâns legată de sectorul energetic și a susținut că România se apropie tot mai mult de independența energetică, obiectivul fiind ca producția internă să poată acoperi consumul de electricitate al companiilor industriale și al populației.
Un alt aspect evidențiat de șeful Guvernului a fost necesitatea unei legături mai strânse între sistemul de educație și cerințele reale ale economiei. În acest sens, el a indicat învățământul profesional și tehnic în sistem dual drept un instrument important și a încurajat parteneriatele dintre unitățile de învățământ și companii.
„România se află într-un moment crucial din punct de vedere economic”, a afirmat premierul, care a amintit programul de relansare economică, ce include finanțări de miliarde de euro pentru susținerea companiilor și creșterea producției interne.
Măsuri de relansare economică
Niculescu a vorbit și despre obiectivul construirii unui cadru fiscal și economic mai predictibil, care să încurajeze investițiile și dezvoltarea pe termen lung. Printre măsurile menționate s-a numărat eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu 1 ianuarie 2027.
De asemenea, a amintit posibilitatea amortizării superaccelerate pentru activele noi puse în funcțiune în 2026. Măsura ar permite deducerea, în primul an, a 65% din valoarea fiscală a echipamentelor tehnologice, mașinilor, uneltelor și instalațiilor de lucru.
Alte măsuri vizează sprijinirea companiilor care își modernizează liniile de producție și stimularea investițiilor în cercetare și dezvoltare.
În acest din urmă domeniu, companiile pot opta pentru un credit fiscal rambursabil de 10% din cheltuielile eligibile de cercetare-dezvoltare.
„Vrem să păstrăm în România nu doar capacități de producție, ci și centre de proiectare și inovare”, a transmis premierul.
În acest context, el a menționat schema TechUp România, cu un buget multianual de 5,3 miliarde de lei, care poate susține investiții în mobilitate și sisteme autonome, energie verde, microelectronică, stocare și inteligență artificială.