Serghei Lavrov, șeful diplomației lui Putin, a declarat, marți, că Rusia nu are vreo intenție să negocieze direct cu Ucraina încheierea războiului și că va discuta doar cu administrația Trump care „înțelege realitatea de pe teren”, respingerea aderarea Ucrainei la NATO și acceptă ca aparținând Rusiei teritoriile ocupate și anexate ilegal din estul Ucrainei, relatează EFE, citată de Agerpres.
„Faptul că în toate contactele, în special cu preşedintele Putin, americanii pornesc de la aceste realităţi, desigur, provoacă o reacţie pozitivă şi o dorinţă de a continua discuţiile”, a declarat Lavrov într-o declarație pentru presa de la Moscova.
Prin „acceptarea realităţii de pe teren”, guvernul Statelor Unite „respectă voinţa exprimată în referendumuri de locuitorii din regiunile anexate Doneţk, Lugansk, Herson, Zaporojie şi Peninsula Crimeea”, a susţinut el. E vorba de o serie de așa-zise referendumuri simulate de ocupanții ruși în teritoriile furate din Ucraina, prin care statul agresor își justifică anexările și încălcarea dreptului internaționale. Acele simulacre de referendumuri nu sunt recunoscute nici de Ucraina, nici de comunitatea internațională.
Singurele țări care au recunoscut cele două cvasi-state inventate de ruși pe teritoriul Ucrainei au fost Belarusul, Coreea de Nord și Siria lui Assad. Între timp, noul regim de la Damasc nu a clarificat poziția sa asupra Donbasului. Referendumurile de anexare sunt recunoscute doar de Coreea de Nord.
În plus, Lavrov a afirmat că Donald Trump a considerat problema potenţialei aderări a Ucrainei la NATO drept „închisă” de la revenirea la Casa Albă în ianuarie 2025.
„În primul rând, Trump a spus că oamenii ar trebui să uite de atragerea Ucrainei în NATO (...) Că este o problemă închisă şi nu este nevoie să o redeschidem”, a continuat reprezentantul statului agresor.
Lavrov a spus că emisarii Casei Albe, Steve Witkoff şi Jared Kushner, „recunosc aceste puncte fundamentale şi încearcă să joace un rol constructiv. Cred că acest lucru merită sprijin”!.
De asemenea, el a respins drept „speculaţii” afirmaţiile preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, conform cărora mediatorii americani ar fi propus măsuri de reducere a intensităţii luptelor înaintea şi în timpul iernii.
Principalul rezultat al negocierilor de la sfârşitul săptămânii trecute dintre Witkoff şi Kushner şi liderii ambelor ţări, la Moscova şi Kiev, a fost reluarea contactelor, după o pauză de peste şase luni din cauza războiului din Iran.
Însă, în realitate, discuţiile nu au dat rezultate, iar părțile beligerante au reluat, marţi, atacurile asupra ambelor capitale, după un armistiţiu de 72 de ore, deşi SUA speră să convoace în curând o reuniune tripartită, similară cu cea care a avut loc la Geneva în februarie.
Putin a lăudat din nou în faţa emisarilor americani „succesele” armatei sale din Donbas, succese care au fost puse la îndoială până şi de bloggerii ruşi, în timp ce Zelenski a cerut mai multe mijloace de apărare antiaeriană după ce a recunoscut că războiul va continua pe parcursul iernii care urmează.
Experţi independenţi consideră că dictatorul rus şi-a înăsprit poziţia în ultimele luni din cauza atacurilor ucrainene reuşite asupra teritoriului rus. Totodată, potrivit acestor experţi, citaţi de EFE, Putin consideră consultările cu SUA ca parte a efortului de război şi nu va negocia serios până când nu va prelua controlul asupra întregului Donbas.