Spania a atins pragul simbolic de 1.000 de zile fără un nou buget național, principalul instrument prin care guvernul stabilește direcția politicii economice și prioritățile de cheltuire a banilor publici. Guvernul de coaliție de stânga condus de Pedro Sánchez, format din PSOE și Sumar, a traversat întreaga legislatură fără să adopte vreun buget nou. Executivul funcționează în continuare pe baza bugetului aprobat în 2022 pentru anul financiar 2023, relatează Euronews. În acel an, după revenirea lui Sánchez în funcția de premier, fără o majoritate parlamentară, guvernul a susținut că rezultatul alegerilor din 2023 a făcut dificilă depunerea unui nou proiect de buget în Congresul Deputaților.
În ciuda promisiunilor repetate făcute atât de premier, cât și de fosta ministră a Finanțelor, María Jesús Montero, nici în 2024, nici în 2025 nu a fost prezentat un nou buget. În luna iunie a acestui an, Sánchez a exclus și posibilitatea ca Spania să aibă un buget nou în 2026.
În perioada în care se afla în opoziție, Sánchez îi spunea fostului premier Mariano Rajoy, din Partidul Popular, că „să guvernezi fără buget înseamnă să nu guvernezi deloc”.
Articolul 134.3 din Constituția Spaniei prevede că guvernul trebuie să trimită bugetul național Parlamentului cu cel puțin trei luni înainte de expirarea celui aflat în vigoare. Tot Constituția permite însă prelungirea automată a bugetului anterior dacă unul nou nu este aprobat, iar guvernul s-a bazat pe această prevedere din cauza dificultății de a obține sprijinul necesar în Parlament.
César García Novoa, profesor de drept financiar și fiscal la Universitatea din Santiago de Compostela, consideră că actuala situație reprezintă o folosire distorsionată a acestei reguli. „Reglementarea, fără să spună explicit acest lucru, este gândită pentru o prelungire de cel mult un an; este un mecanism de urgență”, a explicat el.
García Novoa a adăugat că și alte țări europene permit prelungirea bugetelor, „dar întotdeauna în situații excepționale și de scurtă durată, cum a fost criza guvernamentală din Belgia”.
Fernando Navarrete, europarlamentar din Partidul Popular și membru al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European, împărtășește această opinie.
„Până la Sánchez, se înțelegea că prelungirea durează un an. Dacă după aceea tot nu există o majoritate pentru aprobarea bugetului, trebuie organizate alegeri”, a spus el.
Navarrete a descris cele 1.000 de zile fără un nou buget drept o anomalie democratică și a spus că, dacă partidul său va ajunge la guvernare după alegerile de anul viitor, va modifica legea pentru ca o astfel de situație să nu se mai repete.
El a mers și mai departe, afirmând că această perioadă lungă fără un nou buget reprezintă „un furt de la cetățeni, care nu au putut decide, prin reprezentanții lor, câți bani publici se cheltuiesc și pentru ce”.
Guvernul respinge criticile
Ministerul spaniol al Finanțelor nu este de acord cu aceste acuzații. Oficialii ministerului au declarat pentru Euronews că guvernul a „aprobat măsuri pentru protejarea cetățenilor în fața crizei provocate de conflictul din Ucraina sau din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie”.
În ceea ce privește accesul la locuințe, principala preocupare a spaniolilor, potrivit Centrului pentru Cercetări Sociologice din Spania, surse din minister indică cele 7 miliarde de euro prevăzute în Planul de Stat pentru Locuințe pentru perioada 2026-2030.
Pentru că acest plan nu era inclus în bugetul din 2023 și nu există unul nou, guvernul trebuie să apeleze la mecanisme extraordinare pentru a-l finanța.
Tocmai acest lucru este criticat de Navarrete, care acuză executivul că folosește mecanisme de urgență „concepute pentru alte situații”. El susține că lipsa unui buget nou împiedică Spania să răspundă eficient la șocurile globale.
García Novoa consideră că menținerea bugetului din 2023 „limitează capacitatea Spaniei de a prezenta reformele cerute de Uniunea Europeană” și slăbește credibilitatea țării la Bruxelles.
Potrivit regulilor fiscale europene, din 2024 statele membre trebuie să prezinte planuri pe termen mediu care să garanteze sustenabilitatea finanțelor publice și să susțină investițiile și reformele. Spania are un astfel de plan, dar, fără un nou buget, „nu putem arăta cum îl vom respecta”, spune Navarrete. „Comisia Europeană se bazează pe propriile prognoze economice pentru a ne monitoriza”. El a adăugat că, deși Bruxelles-ul este îngrijorat de faptul că Spania nu a aprobat bugete noi pentru 2024, 2025 și 2026, reacția nu a fost una deosebit de dură, deoarece problema este privită mai degrabă ca una de politică internă.
„Este o greșeală și nu înțeleg poziția lor, pentru că Spania își încalcă angajamentele europene, cheltuiește prea mult din banii publici și pasează problema următorului guvern”, a declarat Navarrete pentru Euronews.
Alegeri la orizont?
Ministerul spaniol al Finanțelor insistă că un nou buget pentru 2027 va fi prezentat în curând. „Suntem încrezători că va fi aprobat și nu luăm în calcul un alt scenariu”, au declarat surse din minister pentru Euronews.
Deși este puțin probabil ca guvernul să depună bugetul pentru 2027 înainte de 30 septembrie, termenul-limită prevăzut de Constituție, discuțiile cu mai multe partide politice pentru negocierea aprobării sale au început deja.
„Prelungirea actualului buget nu a împiedicat Spania să crească peste media Uniunii Europene sau să atingă niveluri record de ocupare. Noul buget trebuie să consolideze această tendință și să întărească statul social”, au transmis sursele ministerului.
Există însă și voci, printre care cea a lui Navarrete, care văd această mișcare drept o posibilă pregătire pentru convocarea unor alegeri anticipate în cazul în care Parlamentul respinge noul buget.
„Nu cred că îl vor prezenta, pentru că nu au majoritatea necesară, dar, dacă o vor face, va fi pentru a-l folosi ca propagandă electorală, cu ajutorul ministerelor. Încă o folosire abuzivă a banilor contribuabililor spanioli”, a spus Navarrete.