Suedezii merg la urne duminică în cadrul unor alegeri extrem de disputate, care au devenit, în fapt, un referendum pentru intrarea la guvernare a partidului de extremă-dreapta Democraţii Suedezi, care şi-ar consolida astfel parcursul de la statutul de paria la cel de partener de încredere într-o ţară considerată cândva una dintre cele mai liberale din Europa, relatează, vineri, Reuters.
Partidul, care îşi are originile în mediile neonaziste, este creditat cu aproximativ 19% din voturi conform celor mai recente sondaje, iar coaliţia de centru-dreapta aflată la guvernare - un guvern minoritar - şi-a exprimat intenţia de a-l coopta în blocul său politic pentru a-i asigura premierului Ulf Kristersson un al doilea mandat.
„Am convenit să candidăm pe baza unei platforme care vizează formarea unui guvern comun, susţinut de o majoritate, şi că eu voi conduce acest guvern”, a declarat Kristersson pentru Reuters în timpul campaniei electorale, la sfârşitul lunii august.
Alegerile vor arăta dacă alegătorii suedezi doresc să amplifice virajul politic ce a bulversat deja decenii de consens privind imigraţia şi identitatea naţională, transformând una dintre cele mai deschise societăţi din Europa într-un spațiu experimental pentru politici mai stricte în domeniul integrării, cetăţeniei şi controlului la frontiere.
Kristersson a atribuit colaborării sale parlamentare cu liderul Democraţilor Suedezi, Jimmie Akesson - începută în 2022 - rezultate precum creşterea economică, scăderea preţurilor la energie şi alimente, reducerea infracţionalităţii asociate bandelor şi a incidentelor armate, precum şi scăderea numărului de cereri de azil la niveluri minime record. El a promis să consolideze această colaborare după scrutinul din 13 septembrie şi să ofere partidului portofolii în cadrul guvernului.
Kristersson a accelerat măsurile anti-imigrație
În ultimii patru ani, guvernul a eliminat dreptul de şedere permanentă pentru refugiaţi, a înăsprit normele privind asistenţa socială şi a intensificat expulzările persoanelor fără drept de şedere.
Numărul cererilor de azil a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 40 de ani şi, deşi Kristersson afirmă că accentul se va pune acum pe integrare, partidul Democraţii Suedezi doreşte să accelereze măsurile.
„În Suedia, cultura suedeză, limba suedeză, legile suedeze, normele suedeze, morala suedeză şi tradiţiile suedeze sunt cele care se aplică”, a declarat Mattias Karlsson, parlamentar al Democraţilor Suedezi şi unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Akesson.
„Dacă nu poţi accepta acest lucru, trebuie să-ţi găseşti un alt loc unde să trăieşti”, a adăugat el.
În ciuda consensului privind politicile stricte de imigraţie, mulţi suedezi resimt în continuare o profundă nelinişte faţă de extrema dreaptă, iar sondajele indică o cursă electorală extrem de strânsă; opoziţia de centru-stânga - care o susţine pe lidera social-democrată Magdalena Andersson pentru funcţia de prim-ministru - deţine un avans mic, dar care se restrânge. Andersson a mai fost prim-ministru acum patru ani.
„Dacă Democraţii Suedezi intră la guvernare, acest lucru ar avea un impact extrem de negativ asupra idealurilor liberale ale ţării noastre”, a declarat Birgitta Ohlsson, ministru pentru afaceri europene între 2010 şi 2014 şi, în prezent, parlamentar din partea Partidului de Centru. „Am văzut deja efectele cât timp s-au aflat în afara guvernului, iar situaţia ar fi de zece ori mai gravă”, a adăugat ea.
Ascensiunea extremei drepte a remodelat peisajul politic al Europei: astfel de partide împart deja puterea în ţări precum Finlanda, Italia, Croaţia şi Republica Cehă. În Franța și în Germania, extremiștii fac o mulțime de probleme actualelor coaliții de guvernare moderate.
Extrema dreaptă suedeză a susținut guvernul Kristersson fără să intre la guvernare
Partidul Democraţii Suedezi (Sverigedemokraterna), condus de Akesson, a fost în ultimii patru ani principalul susţinător parlamentar al lui Kristersson, iar unii analişti consideră că aceste alegeri ar putea reprezenta mai puţin un moment de cotitură şi mai degrabă o recunoaştere a succesului lui Akesson în efortul de a scăpa partidul de trecutul său extremist. Formaţiunea şi-a cerut scuze în 2025 pentru opiniile neonaziste şi antisemite din trecut.
„Alegerile sunt un referendum privind partidul Democraţii Suedezi; dacă vom continua să urmăm o cale de extremă-dreapta”, a declarat Jan Guillou, scriitor şi comentator politic.
Politici care, în urmă cu un deceniu, ar fi fost considerate de mulţi suedezi drept o respingere a valorilor liberale ale ţării au ajuns să fie acceptate de o mare parte a spectrului politic. De asemenea, blocurile politice şi-au apropiat poziţiile în câteva domenii de interes major pentru alegători, ambele promiţând consolidarea statului social, continuarea sprijinului pentru Ucraina, reînarmarea şi măsuri pentru atenuarea crizei costului vieţii, care a afectat grav multe gospodării.
„Cred că vom asista la o normalizare continuă a partidului Democraţii Suedezi”, a afirmat Lars Tragardh, istoric şi autor care a coordonat elaborarea unei liste guvernamentale a patrimoniului cultural - iniţiativă criticată la acea vreme de unii ca fiind prea restrictivă şi excluzivă. „Este timpul să temperăm isteria”.
Criticii se tem, însă, că promisiunile Democraţilor Suedezi de a pune capăt multiculturalismului, de a restaura valorile tradiţionale suedeze şi de a interzice anumite forme de vestimentaţie musulmană ar putea adânci diviziunile sociale şi ar putea deplasa centrul de greutate al politicii şi mai mult spre dreapta.
Chiar dacă va câştiga, Magdalena Andersson se va confrunta cu o sarcină dificilă în încercarea de a forma o coaliţie stabilă. Cele patru partide de opoziţie - Social-democraţii, Verzii, Partidul de Stânga şi Partidul de Centru - sunt, în linii mari, de acord cu sporirea bunăstării sociale şi a cheltuielilor publice. Totuşi, ele au opinii divergente asupra unor politici-cheie - de la impozitarea miliardarilor până la chestiunea construirii unor noi reactoare nucleare în Suedia -, iar Partidul de Centru refuză să facă parte din acelaşi guvern cu Partidul Stângii.