Un al doilea urs în mai puţin de o lună a fost împuşcat, joi seara, în cartierul Valea Cetăţii din municipiul Braşov, una dintre zonele din oraş cele mai frecventate de aceste animale, potrivit Agerpres.
Primăria Braşov a anunţat, vineri, că ar fi vorba despre „ursul care a creat mai multe probleme în ultima perioadă în cartierul Valea Cetăţii, în zona străzilor Mureşului şi Carpaţilor”.
„Am primit un apel la 112 pentru a interveni pe strada Mureşului, la ora 21:30. În această zonă am avut, de-a lungul timpului, nenumărate intervenţii şi apeluri la 112.
Aseară, am reuşit să extragem ursul care crea atât de multe probleme. Pe lângă faptul că mergea frecvent la containere şi încerca să le deschidă, a reuşit să rupă capacele de la două insule ecologice. Ursul se urca pe aceste insule şi încerca efectiv să smulgă tablele de protecţie pentru a ajunge la pungile de gunoi”, a precizat viceprimarul Dan Ghiţă.
Ursul fusese relocat în trecut
Ca şi în cazul tuturor exemplarelor împuşcate în ultimele săptămâni, este vorba de un exemplar care, în urmă cu mai mult timp, a fost capturat, crotaliat, microcipat şi relocat, după cum a precizat Primăria Braşov.
În 29 mai, Primăria Braşov anunţa că a fost împuşcat un exemplar care intra frecvent în cartierul Valea Cetăţii, ursul „gunoier” fiind depistat atunci în zona străzii Jepilor. În dimineaţa următoare, un alt exemplar a fost semnalat în aceeaşi zonă.
O altă zonă în care prezenţa urşilor este mai numeroasă decât în alte cartiere este Scheiul, unde prezenţa animalului sălbatic a fost semnalată inclusiv într-un cimitir.
Numai în luna mai, la 112 au fost semnalate peste 120 de cazuri privind prezenţa urşilor în municipiul Braşov, iar numărul exemplarelor extrase în ultimele şase săptămâni este în jur de 10.
Acțiuni oficiale pentru a scoate ursul brun din lista speciilor protejate și pentru dublarea numărului de urși care pot fi împușcați
În ultimii doi ani, tema gestionării populației de urs brun a devenit una dintre principalele teme de conflict între organizațiile de mediu, autorități locale și reprezentanți ai agriculturii și vânătorii. Există autorități care au argumentat tot mai des că actualul regim de protecție nu răspunde suficient situațiilor în care urșii ajung frecvent în localități sau produc pagube.
În vara lui 2025, Parlamentul a adoptat o lege care majora cota anuală de prevenție pentru extragerea urșilor de la aproximativ 400 la peste 800 de exemplare. Susținătorii măsurii au invocat creșterea numărului de incidente și necesitatea protejării comunităților locale, în timp ce organizațiile de mediu au contestat fundamentarea științifică a cotei și au avertizat asupra riscurilor pentru conservarea speciei.
Legea a fost ulterior atacată la Curtea Constituțională de președintele Nicușor Dan, care a cerut reexaminarea modului în care a fost adoptată și justificată majorarea cotei.
Acum, MADR condus de Tanczos Barna, încearcă să obțină și modificări la nivel european. Joi, pe 18 iunie, Ministerul Agriculturii a anunțat o poziție comună cu Slovacia prin care cele două state solicită Comisiei Europene mai multă flexibilitate în gestionarea populațiilor de urs brun aflate într-o stare favorabilă de conservare.
Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a susținut că actualele reguli europene trebuie adaptate la „realitățile din teren” și a invocat precedentul creat de Uniunea Europeană în cazul lupului, unde au fost introduse mecanisme suplimentare de gestionare a populațiilor considerate suficient de numeroase.
România și Slovacia argumentează că dețin împreună peste jumătate din populația de urs brun din Uniunea Europeană și suportă o parte disproporționată din costurile și riscurile asociate conservării speciei.
Criticii acestei abordări susțin însă că accentul pus pe extragere și vânătoare nu rezolvă cauzele care duc la apariția urșilor în localități, precum gestionarea deșeurilor, hrănirea accidentală a animalelor sau fragmentarea habitatelor.