Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a făcut prima declarație de după vizita sa la Casa Albă, de vineri. Liderul de la Kiev spune că nu are nicio intenție să cedeze teritorii agresorului rus, în ciuda presiunilor lui Donald Trump, dar și că discută din nou cu liderii europeni pentru o poziție comună înainte de planificatul summit ruso-american de la Budapesta.
Donald Trump, care cu o zi înaintea întâlnirii de vineri cu Zelenski a avut o discuţie telefonică cu Vladimir Putin şi a convenit cu acesta un nou summit ruso-american, ce va avea loc la Budapesta, a transmis, după întâlnirea cu preşedintele ucrainean, că le-a cerut acestuia şi lui Putin să încheie un acord şi să oprească vărsarea de sânge.
„Ei trebuie să se oprească acolo unde sunt. Să-i lăsăm pe amândoi să revendice victoria. Să lăsăm istoria să decidă”, a scris Trump pe rețeaua Truth Social după întâlnirea cu Zelenski.
„Aţi avut impresia că Putin ar fi dispus sau deschis la ideea de a pune capăt acestui război fără a lua părţi semnificative din Ucraina?”, a fost întrebat președintele american.
„Ei bine, el va lua ceva. Adică, ruşii au luptat și el are multe părţi”, a răspuns Donald Trump.
Zelenski a sperat să obţină din partea SUA rachete Tomahawk, care au o rază de acţiune cuprinsă între 1.600 şi 2.500 de kilometri, dar Trump a refuzat. Anterior, Putin avertizase SUA că transferul unor astfel rachete către Ucraina ar afecta iremediabil relaţiile ruso-americane şi a menţionat că aceste de rachete cerute de Ucraina pentru a lovi în profunzimea teritoriului rus nu pot fi operate de armata ucraineană fără asistenţă americană.
În ciuda rezultatelor dezamăgitoare ale vizitei sale în SUA, Zelenski insistă în continuare pe lângă susţinătorii săi europeni şi americani să intensifice ajutorul pentru ţara sa în războiul cu Rusia. „Ucraina nu va oferi niciodată teroriştilor vreo recompensă pentru crimele lor şi contăm pe partenerii noştri să menţină această poziţie„, a scris el pe reţelele sociale, cerându-le aliaţilor săi „măsuri decisive” contra Rusiei. „Războiul continuă doar pentru că Rusia nu doreşte să-i pună capăt”, a susţinut preşedintele ucrainean.
„Numai în această săptămână, Rusia a folosit peste 3.270 de drone de atac, 1.370 de bombe aeriene ghidate şi circa 50 de rachete de diferite tipuri împotriva Ucrainei”, a argumentat Zelenski, în timp ce, pe lângă luptele în desfăşurare pe frontul terestru, Rusia şi Ucraina îşi continuă atacurile reciproce asupra infrastructurii energetice.
Pentru a se apăra în faţa acestor atacuri, a continuat Zelenski, Ucraina îşi consolidează constant apărarea antiaeriană cu ajutorul programului denumit PURL - conform acronimului din engleză pentru „Lista de Cerinţe Prioritare pentru Ucraina” -, program prin care Ucraina achiziţionează din SUA arme şi muniţii plătite de susţinătorii săi europeni.
Primul summit între Trump şi Putin, desfăşurat în Alaska pe 15 august, nu a condus la rezultate pentru o perspectivă de încetare a războiului Rusiei în Ucraina.
Putin ar fi propus atunci ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas (formată din provinciile Doneţk şi Lugansk) şi, în schimb, Rusia să îngheţe restul liniei frontului, dar Zelenski respinge orice cedare de teritorii către Rusia. La rândul ei, Rusia respinge orice desfăşurare de trupe străine - mai ales din ţările NATO - ca garanţie de securitate pentru Ucraina, desfăşurare asupra căreia insistă susţinătorii europeni ai Ucrainei, care, în plus, o asigură pe aceasta în continuare de tot sprijinul dacă va continua războiul.
„Aproape în fiecare zi, acum, sunt în contact cu lideri pentru a avea o poziție comună în Europa în ceea ce privește presiunea asupra Rusiei. Presiunea potrivită. Nu vom ceda nimic agresorului. Nu vom uita nimic din ceea ce au făcut. Vedem clar că această Rusie reprezintă o amenințare pe termen lung.
Prin urmare, avem nevoie de o cooperare pe termen lung în Europa și de rezultate reale atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, pentru ca oamenii să poată trăi. Încă un lucru: le-am spus diplomaților noștri și multor lideri despre acest lucru — să se pregătească pentru viitoarea reuniune a coaliției ucrainene. Avem nevoie de poziții comune și ferme în Europa. Și așa va fi”, a mai spus liderul de la Kiev.
Condiția pe care Putin a pus-o pentru pace, în discuția cu Trump
Liderul de la Kremlin a cerut Ucrainei să predea Rusiei controlul deplin asupra regiunii Donețk, ca o condiție pentru încheierea războiului, în timpul discuţiei telefonice cu Donald Trump, a relatat The Washington Post, citând doi oficiali americani de rang înalt. Dictatorul rus susține că ar fi de acord să cedeze părți din alte două regiuni ale Ucrainei pe care le-a cucerit parțial, Zaporojie și Herson, o propunere sfidătoare și insultătoare, în condițiile în care Putin vrea să dea la schimb tot teritorii ale Ucrainei pentru raptul său.
Unii oficiali ai Casei Albe au descris propunerea lui Vladimir Putin drept „progres”, în timp ce un diplomat european de rang înalt a avertizat că Ucraina va privi probabil propunerea într-o lumină foarte diferită.
„Este ca și cum le-ai vinde propriul picior în schimbul a nimic”, a spus diplomatul.
Această evoluție marchează o schimbare față de poziția anterioară a lui Putin din aprilie, când a respins o propunere a SUA de a îngheța ostilitățile de-a lungul liniilor frontului actuale și a insistat în schimb că orice acord de pace trebuie să acorde Rusiei control deplin asupra Crimeei, plus toate cele patru regiuni care sunt parțial ocupate acum: Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson.
Se așteaptă ca Putin și Trump să continue discuțiile la un summit planificat în Ungaria, care ar trebui să aibă loc în următoarele săptămâni.
Summit dificil la Budapesta
Președintele ucrainean a fost întrebat și dacă va participa la summitul de la Budapesta, cu Vladimir Putin și Donald Trump. Volodimir Zelenski a spus că a vorbit despre acest subiect cu Trump și că i-a comunicat acestuia că este pregătit să se întâlnească față în față cu Putin.
„Am vorbit despre asta. Ei vor discuta cu Putin. A vrut să audă opinia mea. Opinia mea este că, dacă vrem cu adevărat o pace justă și durabilă, avem nevoie de ambele părți ale acestei tragedii”, a spus liderul de la Kiev. „Dar nu sunt sigur că Putin este pregătit să încheie pur și simplu acest război. El cred că vrea să revină mai târziu cu o nouă agresiune. Ucraina suferă și luptă. Și, desigur, cum ar putea exista înțelegeri fără noi, despre noi?”, a adăugat el.
În acest moment nu este însă clar cum va ajunge Putin la Budapesta, chiar dacă UE a comunicat că nu există restricții în deplasarea aeronavei prezidențiale ruse deasupra spațiului aerian al Uniunii.
În același timp, conform legislației internaționale, Ungaria ar trebui, teoretic, să îl aresteze pe Putin, în momentul în care acesta pune piciorul pe pământ ungar, ca urmare a unei unui mandat de arestare emis în martie 2023, de Curtea Penală Internațională (CPI). Putin este acuzat de comiterea de crime de război în Ucraina.
Deși Ungaria încă face parte din tratatul Curții Penale Internaționale și ar trebui să pună în aplicare mandatul de arestare, Viktor Orban a anunțat, în aprilie, că-și va retrage țara din această organizație internațională, după primirea premierului Netanyahu la Budapesta, la rândul său dat în urmărire pentru crime de război.
O problemă - încă nerezolvată, cel puțin oficial - o reprezintă traseul pe care Putin l-ar urma de la Moscova până la Budapesta, deasupra Uniunii Europene.