Acordul se referă la limitarea plăților în numerar la maximum zece mii de euro, o lovitură pentru cetățenii anumitor state europene, obișnuiți cu plăți cash nerestricționate.
Acest acord va garanta că "escrocii, crima organizată și teroriștii nu își vor mai putea legitima profiturile prin intermediul sistemului financiar", a spus ministrul belgian de Finanțe, Vincent Van Peteghem, a cărui țară deține președinția semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
Comisarul european pentru Servicii Financiare și Piața de Capital, Mairead McGuinness, a salutat, la rândul lui, ceea ce a numit "un important pas în lupta împotriva banilor murdari în UE".
Economist român: "Există pericolul fracturilor sociale"
"Am avut curiozitatea să mă uit cât este economia subterană în România. Conform statisticilor, la începutul anului 2023 era 29% din PIB. Dacă aplicați la vreo 320 de miliarde, veți vedea câteva zeci de miliarde de euro bune.
La nivelul Uniunii Europene, media economiei subterane este undeva la 17%. Practic, noi suntem în top trei. Pe primul loc sunt bulgarii, urmează croații și, imediat după, România și Ungaria.
O scriere recentă a economistului Peter Turchin, care se numește 'Istoria viitorului. Elite, contraelite și calea spre dezintegrare politică', observă că statele se preocupă să strângă foarte mult șurubul în jurul celor mulți și, în același timp, constatăm că cei bogați devin și mai bogați.
Poate părea filozofie politică la ora asta, dar vă spun că nu este de glumă, pentru că cercetătorii arată că există terenul propice fracturării sociale și pierderii liniștii sociale.
Economist român: "Va fi o surpriză pentru nemți și austrieci"
Acum, ce să vă spun: și mai suspect este faptul că statele membre ale Uniunii Europene au posibilitatea să depășească această limită doar în jos, așa cum au făcut francezii până acum.
Pe de altă parte, vor fi total surprinși austriecii și germanii, care până acum n-aveau limite la plățile cash.
Dar, atenție, această chestiune negociată încă nu intră în vigoare. Mai este nevoie de un vot în Parlamentul European și mai este nevoie apoi de un vot în cadrul Consiliului European", a spus economistul Dacian Palladi la Antena 3 CNN.
