O amplă mișcare anti-taxe se răspândește online în Franța și alarmează guvernul președintelui Emmanuel Macron, care se pregătește pentru o confruntare bugetară explozivă în această toamnă, scrie Politico.
"Nicolas qui paie / Nicolas care achită nota de plată" a devenit o lozincă mobilizatoare pentru angajații din administrație care consideră că sunt supra-impozitați pentru a finanța un sistem de asistență socială în declin.
Mișcare vine în contextul în care liberalii centriști ai președintelui Macron sunt în defensivă, iar formațiunea de extremă dreapta "Adunarea Națională" condusă de Marine Le Pen țintește președinția Franței în 2027.
De unde vine "Nicolas care plătește nota"
"Nicolas care achită" și-ar avea originea într-un meme din 2020.
În compoziția originală, Nicolas era descris drept un tânăr de circa 30 de ani, muncitor, dar deznădăjduit, ținându-și capul în mâini. Meme-ul sugera că el plătea factura pentru ca pensionarii "Chantal și Bernard" să se bucure de croaziere, precum și pentru prestațiile sociale ale migrantului "Karim", în vârstă de 25 de ani, și pentru ajutorul pentru dezvoltare acordat Africii.
Conceptul "Nicolas" a devenit între timp un punct de referință în dezbaterea politică din Franța. Observatorii politici sunt preocupați să determine dacă partidul lui Marine Le Pen poate obține mai multe voturi din rândul aderenților la acest concept.
Conform datelor agenției de monitorizare Visibrain, consultate de Politico, de la începutul anului au fost contorizate peste 503.000 de postări despre "Nicolas qui paie". Activitatea online centrată pe acest tip de mesaj a înregistrat o creștere bruscă începând cu luna iunie.
Nicolas - un nume comun printre băieții francezi născuți în anii '80 - a ajuns să simbolizeze frustrările clasei de mijloc: membrii acesteia sunt considerați prea înstăriți pentru a primi beneficii, dar nu sunt suficient de bogați pentru a scăpa de povara creșterii impozitelor. Mesajele "Nicolas" au căpătat uneori accente anti-imigrație, unele postări acuzând străinii că exploatează sistemul francez de asistență socială.
Palatul Elysee monitorizează fenomenul "Nicolas"
Mișcarea a devenit atât de semnificativă încât Palatul Elysée o monitorizează acum îndeaproape.
"Suntem atenți la mișcări precum 'Nicolas qui paie'. Aceasta poate fi văzută fie ca o mișcare populistă de extremă dreapta, fie ca un semn de avertizare că acceptarea impozitelor de către populație se diminuează. Noi credem că este vorba de ambele lucruri și că e un semn că impozitele nu trebuie să crească", a declarat un consilier de la Palatul Elysee, la adăpostul anonimatului.
Momentul este delicat, remarcă Politico. Prim-ministrul François Bayrou a pregătit un buget de austeritate pentru 2026, care vizează reducerea cheltuielilor cu 44 de miliarde de euro și introducerea de noi taxe.
Planul include, de asemenea, măsuri controversate din punct de vedere politic, precum eliminarea a două dintre cele 11 zile de sărbătoare legală din Franța.
"Situația se va încinge în toamnă. Trebuie să reducem cheltuielile cu zeci de miliarde, iar noi nu suntem buni la reduceri", a estimat un oficial, conform Politico.
Potrivit lui Bruno Jeanbart, care conduce compania de sondaje OpinionWay, tabăra lui Macron este, pe bună dreptate, îngrijorată de "Nicolas qui paie".
Oamenii președintelui știu că aceste mesaje ajung baza electoratului lor, format din tineri care cred în munca asiduă și care l-au votat pe Macron.
Pentru președintele francez, "Nicolas qui paie" redeșteaptă amintiri neplăcute ale unei alte mișcări populare, "Gilets jaunes / Vestele galbene", din anii 2018 și 2019.
Această campanie anti-impozite a apărut pe Facebook și s-a revărsat în stradă, ducând la săptămâni de proteste violente care l-au forțat pe Macron să recurgă la concesii rare: guvernul său de atunci a renunțat la majorarea taxelor pe combustibil și a impozitelor pentru pensionari.
"Gilets jaunes" și "Nicolas qui paie" sunt asociate cu grupuri demografice diferite. Evoluția și sprijinul popular efectiv pe care îl vor obține sunt dificil de prevăzut.
Apeluri pe internet pentru blocarea Franței pe 10 septembrie
"Nicolas qui paie" nu este singura sursă de îngrijorare pentru autoritățile din Hexagon.
Pe internet s-au înmulțit apelurile la organizarea de proteste și la blocarea țării pe 10 septembrie, notează Politico.
În acest mediu fluid, unii politicieni, chiar din rândul guvernului francez, încearcă să profite de aderența lui "Nicolas" la alegătorii frustrați din clasa de mijloc.
Ministrul de Interne Bruno Retailleau, cunoscut pentru poziția sa dură, a criticat luna trecută bugetul propus de premierul Bayrou. Retailleau a spus că va face noi propuneri pentru creșterea veniturilor. El a avertizat că, în caz contrar, "Nicolas va continua să plătească".
Eric Ciotti, un parlamentar conservator radical, a acuzat faptul că "nu contează că Jocurile Olimpice de la Paris au depășit cu mult bugetul, deoarece 'Nicolas este cel care plătește'".
Partidul lui Le Pen vrea de multă vreme să-i atragă pe cei asociați cu "Nicolas"
Ce e cu adevărat important este dacă, pe fondul fenomenului "Nicolas", generațiile mai tinere, cu venituri medii, se îndepărtează se de partidele mainstream și migrează către extrema dreaptă, inclusiv către "Adunarea Națională" a lui Le Pen.
"Istoric vorbind, acești oameni sunt cei pe care (partidul lui Le Pen) a încercat să-i atragă. Dacă (extremiștii) vor reuși să ajungă la acest tip de alegători, ar putea să-și apropie majoritatea electoratului", crede Bruno Jeanbart.
Însă transformarea nemulțumirii de pe internet în voturi s-ar putea dovedi dificilă.
Le Pen are pe agendă apărarea fermă a drepturilor pensionarilor și protecția socială, iar asta ar putea să aducă "Adunarea Națională" în opoziție cu prioritățile susținătorilor mișcării "Nicolas".
Pe de altă parte, faptul că Le Pen are sau nu răspunsurile potrivite ar putea să nu mai conteze.
Asta, întrucât pentru destui contribuabili francezi politica înseamnă, din ce în ce mai mult, o modalitate de a-și exprima frustrarea față de sistem, conchide Politico.
Ştiri video recomandate
