Antena 3 CNN Externe Război în Ucraina, ziua 287. Putin afirmă că Rusia ar folosi arme nucleare doar ca ripostă la un atac similar

Război în Ucraina, ziua 287. Putin afirmă că Rusia ar folosi arme nucleare doar ca ripostă la un atac similar

Război în Ucraina, ziua 287. Statele Unite a avertizat marți că "nu încurajează" Ucraina să efectueze atacuri în Rusia, în urma unor atacuri cu dronă în două baze aeriene ruseşti, atribuite Kievului.

de Redacția Antena 3 CNN    |    07 Dec 2022   •   22:10

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

  • Ursula von der Leyen vrea noi sancţiuni împotriva Rusiei, inclusiv contra forţelor militare
  • SUA pun pe lista neagră companii care au ajutat armata rusă
  • Putin afirmă că Rusia ar folosi arme nucleare doar ca ripostă la un atac similar
  • Moscova: "Bugetul apărării SUA este ostil Rusiei" 
  • Papa Francisc compară campania militară a Rusiei în Ucraina cu operațiunea nazistă de exterminare a evreilor polonezi
  • Revista americană Time îl desemnează  "Persoana anului 2022" pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski
  • ONU: armata rusă a ucis sute de civili în primele zile ale războiului din Ucraina
  • Jens Stoltenberg: Rusia încearcă să câștige timp până la primăvară, în vederea unei noi ofensive în Ucraina
  • Forțele Kievului anunță că au doborât 14 drone iraniene trimise de ruși să bombardeze Ucraina
  • Ucrainenii îi dau la câini pe Pușkin, Lomonosov și Gorki
  • Statele Unite avertizează că "nu încurajează" Ucraina să efectueze atacuri în Rusia

Update 22:10 Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri aplicarea de sancţiuni împotriva a 200 de persoane şi entităţi, inclusiv structuri militare, implicate în războiului Rusiei în Ucraina, informează cotidianul Le Monde.

"Avem deja opt pachete de sancţiuni care fac deja rău Rusiei. Astăzi, intensificăm presiunile", a afirmat Ursula von der Leyen.

Noul set de sancţiuni va trebui să primească votul Parlamentului European, ceea ce este o formalitate, dar va trebui aprobat în unanimitate în Consiliul Uniunii Europene.

Ursula von der Leyen vrea să introducă pe lista persoanelor şi entităţilor sancţionate "forţele armate ruse, inclusiv ofiţeri, precum şi companii din industria rusă de apărare". De asemenea, ar putea fi sancţionaţi membri ai Dumei de Stat şi ai Consiliului Federaţiei, cele două camere ale Parlamentului de la Moscova, precum şi guvernatori şi partide politice.

Sunt persoane şi entităţi care joacă "roluri-cheie în atacurile Rusiei împotriva civililor (...)", a subliniat preşedintele Comisiei Europene.

Update 20:20 Casa Albă a pus pe lista neagră o serie de companii pentru că au ajutat armata rusă, activitățile nucleare ale Pakistanului sau pentru că au aprovizionat o companie iraniană de electronice, potrivit Sky News.

Pe lista neagră sunt companii cu sediul în Letonia, Pakistan, Rusia, Singapore și Elveția. Acestea au fost adăugate pe o listă de control al exporturilor din cauza preocupărilor legate de securitatea națională și politica externă a SUA.

Printre companii se numără Fibre Optic Solutions din Letonia, care produce giroscoape din fibră optică și alte echipamente, și AO Kraftway Corporation PSC din Rusia, care se autointitulează una dintre cele mai mari companii IT rusești. 

Această din urmă companie spune că ea construiește și vinde o gamă largă de soluții IT, inclusiv producția de hardware.

Update 19:00 Preşedintele Vladimir Putin a afirmat, miercuri seară, că Rusia nu ar lansa prima un atac cu arme nucleare, ci ar recurge la utilizarea armamentului de acest fel doar ca "mijloc de aparare", ca ripostă la un atac similar.

"Noi considerăm armele de distrugere în masă, armele nucleare, drept mijloc de apărare. Conceptul utilizării lor este construit în jurul a ceea ce este numit «atac de ripostă», dacă suntem atacaţi, atacăm ca ripostă", a declarat Vladimir Putin cu ocazia participării la o reuniune a Consiliului Societăţii Civile, conform Agenţiei France-Presse şi cotidianului Le Point.

Referindu-se la conflictul din Ucraina, Putin a afirmat că operaţiunea de anexare a teritoriilor ucrainene este "un proces îndelungat", subliniind însă că Rusia înregistrează "rezultate semnificative", conform cotidianului Le Monde. 

Update 17:47 Kremlinul a transmis, miercuri, că proiectul de lege al SUA privind cheltuielile militare, care prevede un ajutor de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina şi asupra căruia membrii Congresului american au ajuns marţi la un acord, este "ostil" faţă de Rusia.

"Documentul adoptat este extrem de ostil faţă de ţara noastră", a declarat presei purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.

Legea privind bugetul Apărării SUA pe 2023 (NDAA) prevede această sumă suplimentară alocată Iniţiativei privind Asistenţa de Securitate pentru Ucraina.

Suma reprezintă o creştere de 500 de milioane de dolari faţă solicitarea preşedintelui american Joe Biden de la începutul acestui an.

Proiectul elimină, de asemenea, unele restricţii asupra contractelor pentru muniţii în sprijinul Ucrainei.

Este de aşteptat ca legea să treacă de Senat şi Camera Reprezentanţilor în această lună şi apoi să fie trimisă la Casa Albă pentru promulgare.

Update 17:30 Papa Francisc a comparat, miercuri, războiul dus de Rusia contra Ucrainei cu "operaţiunea Reinhardt", planul de exterminare pus în practică de nazişti împotriva evreilor polonezi în Al Doilea Război Mondial.

"În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, această operaţiune a condus la exterminarea a aproape două milioane de persoane, majoritatea de origine evreiască. Fie ca amintirea acestui eveniment oribil să dea naştere unor decizii şi acţiuni pentru pace. Istoria se repetă. Vedem ce se întâmplă acum în Ucraina. Să ne rugăm pentru pace", a spus suveranul pontif, citat de agenţia de presă ANSA.

Implementarea "operaţiunii Reinhardt" în 1942 şi 1943 în taberele de exterminare de la Belzec, Sobibor şi Treblinka a dus la uciderea a circa 1,7 milioane de evrei şi a unui număr necunoscut de polonezi, romi şi prizonieri de război sovietici.

Rusia a declanşat în 24 februarie o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei.

Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Update 16:27 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a ajuns să întruchipeze rezistenţa ţării sale în faţa invaziei militare a Rusiei, a fost desemnat miercuri "Persoana Anului 2022" de revista americană Time, care a omagiat, de asemenea, "spiritul Ucrainei", informează AFP şi Reuters.

Refuzând să părăsească Kievul la începutul războiului, într-o perioadă marcată de bombardamente puternice ale Rusiei, fostul actor Volodimir Zelenski a reuşit să îşi unească compatrioţii prin intermediul unor transmisiuni televizate din capitala ucraineană şi prin călătorii întreprinse în întreaga ţară cuprinsă de război, notează publicaţia americană după anunţarea câştigătorului acestui premiu anual.

"Indiferent dacă bătălia pentru Ucraina suscită speranţă sau teamă, Volodimir Zelenski a electrizat lumea întreagă într-o manieră pe care nu am mai văzut-o de decenii", a scris redactorul-şef al revistei Time, Edward Felsenthal.

"Pentru că a dovedit că şi curajul poate fi la fel de contagios ca frica, pentru că i-a incitat pe oameni şi pe ţări să se unească în apărarea libertăţii, pentru că a reamintit lumii fragilitatea democraţiei şi a păcii, Volodimir Zelenski şi spiritul Ucrainei sunt personalităţile anului 2022 alese de revista Time", a adăugat redactorul-şef al publicaţiei cu sediul la New York.

În 2021, titlul "Persoana Anului" i-a revenit miliardarului Elon Musk, fondatorul companiilor Tesla şi SpaceX, devenit recent şi patron al Twitter.

Revista Time a început tradiţia atribuirii acestui titlu anual în 1927.

Update 15:41 Un document al ONU arată că armata rusă a ucis sute de civili în primele zile ale războiului din Ucraina.

Cel puțin 441 de civili au fost uciși într-o perioadă scurtă de timp, a anunțat, miercuri, organizația citată.

Biroul Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului (OHCHR) a anchetat execuții sumare și atacuri asupra civililor în trei regiuni: Kiev, Cernigău și Sumî.

Este vorba despre violențele care s-au produs din 24 februarie până la începutul lunii aprilie, când forțele rusești s-au retras din cele trei zone, potrivit Sky News.

Raportul ONU arată că forțele armate rusești care controlau acele zone au provocat moartea a 441 de civili dintre care 341 de bărbați, 72 de femei, 20 de băieți și 8 fete.

Totuși, documentul conchide că numărul real al victimelor din cele trei regiuni este probabil mult mai mare.

În timpul anchetei, au fost adunate probe din 102 orașe și sate.

În total, până la 4 decembrie, OHCHR a inventariat 6.702 de decese ale civililor, în monitorizare fiind incluse agresiuni ale tuturor părților.

Raportul a mai constatat că multe dintre cadavrele verificate aveau semne care ar putea dovedi uciderea cu intenție.

Investigatorii ONU au stabilit că orașul Bucea și zonele vecine reprezintă unele dintre cele mai afectate zone.

Update 14:43 Rusia încearcă să încetinească ritmul ofensivei militare din Ucraina pe durata iernii, pentru a se regrupa şi a lansa noi atacuri de amploare în primăvară, a declarat miercuri Jens Stoltenberg, Secretarul General al Alianței Nord-Atlantice.

"Ceea ce vedem în prezent este că Rusia încearcă să impună un fel de înghețare a acestui război, cel puțin pentru o perioadă scurtă, pentru a se putea regrupa şi a remedia problemele (...), iar apoi, pentru a lansa o ofensivă mai mare în primăvara viitoare", a afirmat Jens Stoltenberg la un eveniment organizat de cotidianul britanic Financial Times.

Stoltenberg a subliniat că statele membre NATO vor continua asistența militară și umanitară "fără precedent" pentru Ucraina, în pofida preocupărilor privind riscul epuizării stocurilor occidentale.

"De asemenea, este foarte important să adăugăm noi sisteme şi să ne asigurăm că sistemele şi armamentul pe care le-am livrat deja sunt operaționale și eficiente. Acest lucru înseamnă că Ucraina are nevoie de o cantitate mare de muniție, de piese de schimb și de operațiuni de întreținere", a subliniat șeful NATO.

Linia frontului din Ucraina s-a stabilizat după ce trupele ucrainene au recuperat orașul Herson în contextul retragerii trupelor ruse.

Armata rusă își menține prezența pe malul estic al Fluviului Nipru iar lupte intense au loc în prezent în jurul orașului Bahmut.

De asemenea, în ultimele zile au fost raportate bombardamente ruse asupra orașului Herson şi atacuri ucrainene asupra orașului Doneţk.

Update 13:23 Armata ucraineană susține că în cursul nopții de marți spre miercuri a doborât 14 drone fabricate în Iran și folosite de ruși pentru a ataca ținte din Ucraina.

 "În cursul zilei trecute, trupele noastre au doborât 14 drone Shahed 136, o dronă Orlan (rusească, n.r.) și alte două drone pe care nu le-am identificat încă", se arată într-o postare a forțelor Kievului.

Informația nu a putut fi verificată din surse independente.

Marți, un oficial occidental a declarat pentru CNN că Rusia a rămas fără drone de atac iraniene în ultimele săptămâni, dar Kremlinul anticipează o reaprovizionare.

Update 12:50 Războiul pornit de Vladimir Putin în Ucraina alterează moștenirea culturală de origine rusă.

Autoritățile din orașul ucrainean Dnipro au anunțat că vor demonta monumentele dedicate unor personalități ruse și sovietice, acestea urmând să fie depozitate în adăpostul municipal pentru câini.

Informația vine chiar de la primarul orașului, Boris Filatov, transmite presa internațională.

Într-o postare pe Facebook, Filatov a precizat că decizia a fost luată de Comitetului executiv al Consiliului municipal.

Fără să mai aștepte o hotărâre a Ministerului Culturii din Ucraina, acest organism local a hotărât că va retrage monumentele scriitorilor Aleksandr Puşkin, Mihail Lomonosov şi Maxim Gorki, alături de alte statui dedicate unor personalități ruse din perioada imperială și sovietică.

Monumentele, care vor fi demontate în următoarele zile, vor fi preluate de compania municipală Zookontrol, care are în administrare adăpostul municipal de câini.

"Acolo vor sta, deocamdată", a menționat primarul Filatov.

Update 10:50. Autoritățile din Belarus au anunțat că în aceste zile mută numeroase echipamente militare și forțe de securitate. Explicația oficialilor este că în mai multe regiuni ale țării se desfășoară exerciții militare, potrivit Sky News.

„Mișcarea cetățenilor de-a lungul anumitor drumuri și zone publice va fi restricționată, iar utilizarea armelor de imitație în scopuri de antrenament este planificată", a anunțat Consiliul de Securitate, citat de agenția de știri de stat BelTA.

Sursa nu a precizat ce părți ale țării ar putea fi afectate.

Belarus a insistat că nu va intra în războiul împotriva vecinului său Ucraina, dar rămâne un aliat apropiat al Rusiei și a efectuat exerciții militare comune cu Moscova.

De asemenea, anul acesta, președintele Alexander Lukașenko a ordonat desfășurarea de trupe în apropierea graniței cu Ucraina. Belarus a fost folosit ca punct de plecare pentru unele dintre atacurile Moscovei.

Ucraina a avertizat de mai multe ori că Belarus și Rusia ar putea plănui o incursiune comună peste granița de nord a Ucrainei.

Săptămâna trecută, miniștrii apărării din Rusia și Belarus au purtat noi discuții despre cooperarea militară.

Update 10:30. Ucrainenii au reușit să recupereze 49 de cadavre ale soldaților morți în război, a anunțat Ministerul Reintegrării Teritoriilor Ocupate Temporar. 

Acesta a adăugat că 827 de cadavre de soldați au fost recuperate anterior.  

”În prezent, împreună cu forțele de ordine, facem tot posibilul pentru a returna cadavrele apărătorilor”, a spus Oleh Kotenko, care se ocupă de operațiune. 

 ”Se lucrează în mod constant pentru a afla locațiile în care ar putea fi luptătorii decedați”. 

Ucraina a negociat schimburi de trupuri de soldați cu Rusia. În cadrul operațiunii de schimb, 62 de cadavre au fost returnate în Ucraina în octombrie. 

Update 09:46. În Ucraina, orașul Bakhmut din estul țării a devenit o țintă principală pentru trupele rusești. Acolo se duc lupte feroce, iar forțele Kievului primesc un impuls dintr-o sursă puțin probabilă - ruși care se oferă voluntari pentru a lupta împotriva propriilor compatrioți. 

Cesar, un cetățean rus, apără Bakhmut de cel mai intens asalt al Rusiei, de-a lungul unui front de 800 de mile. Focurile de artilerie și războiul în tranșee aproape că au distrus Bakhmut, în timp ce Rusia își împinge armata în încercarea de a obține victoria, după luni de înfrângeri la nord și la sud. Apărarea Bakhmutului împotriva patriei sale rusești este un imperativ religios pentru Cesar. 

”Luptele sunt foarte brutale acum”, spune el. ”Există foarte puțini prizonieri”. 

Reporter: Când îi vezi pe acei ruși în vizorul tău, la ce te gândești? Ce simți? 

Cesar: Cred că sunt oameni care au încălcat legea omului și legea lui Dumnezeu. Nu-mi este milă de ei! Îi iau prizonieri dacă pot, dar de cele mai multe ori trebuie doar să-i omor. 

Reporter: Așadar, ai ucis mulți dintre compatrioții tăi? 

Cesar: În jur de 16. 

Și Vinnie a luptat în Bakhmut timp de săptămâni împotriva mercenarilor de la compania rusă Wagner, mulți dintre ei criminali condamnați. 

”Este evident”, spune el. ”Când companiile private angajează criminali și condamnați, imaginați-vă: un om ucide o dată și ei îl bagă în închisoare. Apoi ucide a doua oară și a devenit recidivist în fața legii. Apoi este eliberat din închisoare și i se dă o armă. Asta nu este o persoană. Este o bestie”. 

Vinnie nu se îndoiește de modul în care va fi tratat dacă va fi capturat. 

”Acesta va fi sfârșitul. Sută la sută. Dar va fi doar mai dureros”.  

Alături de aliații lor ucraineni, legiunea rusă se concentrează asupra bătăliei pentru Bakhmut. 

Update 19:15. Forțele ruse au continuat bombardarea orașelor și satelor din estul, nord-estul și sudul Ucrainei. 

Șase oameni au fost uciși în Donețk după ce acesta a fost sub focul de rachete și artilerie, potrivit primarului orașului instalat de Rusia, Alexey Kulemzin.  

Guvernatorul regiunii, Dmytro Zhyvytsky, a declarat că forțele ruse au tras ieri 226 de obuze asupra a șapte comunități.

Statele Unite avertizează că "nu încurajează" Ucraina să efectueze atacuri în Rusia, în urma unor atacuri cu dronă în două baze aeriene ruseşti, atribuite Kievului, relatează The Guardian.

"Nu vom permite Ucrainei să organizeze atacuri în afara frontierelor sale", subliniază un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

"Noi nu încurajăm Ucraina să lanseze atacuri în afara frontierelor sale", continuă purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane în faţa presei.

"Tot ceea ce facem noi, tot ceea ce face lumea pentru a susţine Ucraina facem în susţinerea independenţei ei", dă asigurări Ned Price.

Dronele care au lovit ținte militare în Rusia au parcurs distanțe de sute de kilometri în interiorul teritoriului rusesc. Este vorba despre atacuri care au vizat bazele aeriene Diaghilevo, în regiunea Riazan, și Engels, în regiunea Saratov.

Engels, unde se află bombardiere strategice cu rază lungă Tu-95, este utilizată pentru atacuri împotriva Ucrainei.

Aceste baze se află la 400 - 450 de kilometri de granița ruso-ucraineană. De asemenea, bazele se află la 200, respectiv 700 de kilometri de Moscova.

Loviturile, care s-au soldat cu trei morți, mai mulți răniți și pagube materiale, au fost atribuite Ucrainei de Rusia.

O a treia lovitură cu dronă la aerodromul Kursk, unde a fost incendiat un rezervor petrolier, a fost confirmată marți dimineață de autoritățile ruse.

Și aceasta a fost pusă pe seama forțelor ucrainene.

Război în Ucraina, 6 decembrie | Drona cu care ucrainenii ar fi atacat bazele din Rusia, fabricată în URSS acum peste 30 de ani

Război în Ucraina, 5 decembrie | Zelenski, după atacul rusesc masiv cu rachete de luni: "Poporul ucrainean nu renunță niciodată"

Război în Ucraina, 4 decembrie | Putin va face o vizită în Ucraina | SUA acuză acuză Rusia de ”cruzime deliberată”

Război în Ucraina, 3 decembrie | Dimitry Peskov: ”Putin a fost și rămâne deschis la discuții și negocieri pentru pace”

Război în Ucraina, 2 decembrie | ONU anchetează posibile crime de război în atacurile ruse asupra infrastructurii energetice din Ucraina

×
Subiecte în articol: Război Ucraina
Parteneri
Senat: Schimbare importantă în regimul pașapoartelor
x close