Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Explozie puternică în centrul Odesei
- Kievul anunță "operațiuni speciale" în Zaporojie și spune că rușii s-au retras din mai multe localități
- ONU anchetează dacă atacurile ruse asupra infrastructurii energetice din Ucraina constituie crime de război
- Putin acuză Occidentul de "abordare distructivă" în războiul din Ucraina, Scholz îi cere să-și retragă trupele
- Kremlinul îi răspunde lui Joe Biden, după ce liderul american s-a declarat dispus să discute cu Vladimir Putin
- SUA nu plănuiesc, deocamdată, să trimită sisteme de rachete "Patriot" în Ucraina
- Planuri de evacuare a oficialilor ruși din Zaporojie: Putin ar fi retras trupe în timpul nopții
- Șeful NATO: "prea devreme" pentru decizia de a muta sistemul Patriot în Ucraina
- Emmanuel Macron, consideră că încă sunt "posibile" negocieri cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru oprirea războiului din Ucraina
Update 20:30 O explozie a avut loc, vineri seara, în centrul orașului ucrainean Odesa. Din primele informații, cauza ar fi fost o grenadă, transmite RBC-Ucraina. Se pare că muniția a explodat la intersecția străzilor Myasoedivska și Prokhorovska, în timp ce mai multe persoane erau reținute de polițiști.
Ulterior, s-a aflat că opt oameni au fost răniți de suflul deflagrației, șase fiind agenți de poliție. În plus, mai multe mașini parcate au fost avariate.
Potrivit unei versiuni locale, în timp ce patrulau, oamenii legii au oprit un autoturism cu un dispozitiv exploziv în portbagaj. Polițiștii au chemat echipa de investigație, moment în care bomba a explodat.
Update 19:30 Armata Ucrainei anunță că forțele sale speciale desfășoară operațiuni în spatele liniilor inamice în regiunea Zaporojie.
Conform celor transmise de Kiev, forțele speciale au identificat un sistem rusesc de război electronic în teritoriul ocupat.
"Luptătorii noștri au transmis coordonatele sistemului unor 'unități de artilerie prietene', care au distrus complexul inamic", se menționează în într-un mesaj pe Telegram, citat, vineri de CNN.
Conform părții ucrainene, complexul de război electronic din orașul Pologîi a fost folosit de ocupanți atât pentru a perturba comunicațiile armatei ucrainene, cât și pentru "a suprima comunicațiile mobile ale localnicilor cu lumea exterioară".
Forțele speciale ucrainene mai susțin că au distrus și un complex de rachete S-300 care ar fi tras asupra unei maternități din orașul Vilniansk.
Joi, armata ucraineană a comunicat că unele trupe ruse se retrag de pe pozițiile pe care le-au menținut în regiunea Zaporijie și că rușii ar pregăti evacuarea personalului administrativ de ocupație.
Statul Major al armatei ucrainene a menționat că unitățile ruse ar fi părăsit localitățile Mihailivka, Pologîi și Injenerne.
Update 18:30 O Comisie specială de anchetă a Naţiunilor Unite va încerca să stabilească dacă atacurile armatei ruse asupra infrastructurii esenţiale din Ucraina constituie crime de război.
Pablo de Greiff, unul dintre membrii Comisiei ONU, a afirmat la Kiev că vor fi examinate atacurile asupra reţelelor civile, în special cele asupra reţelei energetice din Ucraina.
"Infrastructurile civile sunt protejate de legi umanitare internaţionale. Comisia va examina detaliat aceste atacuri. Situaţia este îngrijorătoare, întrucât continuă să fie afectate drepturile şi vieţile copiilor. Sistemul educaţional online stabilit în timpul pandemiei continuă să fie utilizat ca model educaţional în cursul conflictului militar. Iar atacurile care vizează sistemul energetic compromit eficienţa modelului", a afirmat, la rândul său, Jasminka Dzumhur, o altă membră a Comisiei ONU.
"Este afectată şi mobilitatea pacienţilor, ceea ce diminuează indirect accesul la servicii medicale. Pacienţii care au boli cronice şi cei care au nevoie de tratamente medicale de urgenţă sunt afectaţi în mod special de această situaţie", a subliniat ea.
Armata rusă a intensificat, în ultimele săptămâni, atacurile asupra reţelei energetice din Ucraina, provocând frecvent întreruperi ale alimentării cu electricitate.
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a stabilit în martie că armata rusă a comis crime de război prin atacuri în zone ocupate din Ucraina.
Moscova neagă acuzaţiile.
Update 15:30 Kremlinul a transmis, vineri, un comunicat în care precizează poziția exprimată de președintele rus Vladimir Putin în discuția telefonică purtată cu cancelarul german Olaf Scholz.
Convorbirea, care a durat o oră, este primul dialog între cei doi, de la mijlocul lunii septembrie.
"A fost subliniat faptul că forțele armate ruse au evitat multă vreme loviturile cu rachete de înaltă precizie asupra anumitor ținte în Ucraina. Însă astfel de măsuri au devenit necesare și inevitabile în fața atacurilor provocatoare ale Kievului", se spune în comunicatul președinției ruse.
Potrivit lui Putin, Kievul este responsabil pentru exploziile care au avariat podul ce leagă Crimeea de Rusia continentală precum și pentru alte atacuri asupra unor elemente ruse de infrastructură, astfel că Moscova are dreptul să bombardeze instalațiile energetice ale Ucrainei.
Vladimir Putin a acuzat, de asemenea, sprijinul financiar și militar acordat de Occident Ucrainei.
La rândul său, guvernul german a precizat că Olaf Scholz i-a cerut vineri lui Vladimir Putin retragerea trupelor ruse din Ucraina pentru a se putea ajunge la o "soluție diplomatică".
Scholz "a insistat pe lângă președintele rus pentru ca o soluție diplomatică să fie găsită cât de repede posibil, ceea ce ar implica retragerea trupelor ruse", a informat Steffen Hebestreit, purtătorul de cuvânt al guvernului federal german.
De asemenea, cancelarul federal german a condamnat în timpul convorbirii sale cu Putin "atacurile aeriene ruse împotriva infrastructurilor civile în Ucraina şi a subliniat hotărârea Germaniei de a ajuta Ucraina să-şi asigure capacitatea de apărare împotriva agresiunii ruse", arată sursa citată.
Update 14:30 Kremlinul a reacționat, vineri, după ce președintele american a precizat condițiile în care ar fi gata să discute cu Vladimir Putin încheierea conflictului din Ucraina.
Vorbind joi la Washington alături de președintele francez Emmanuel Macron, Biden a arătat că singura modalitate de a pune capăt războiului din Ucraina este ca Putin să își retragă trupele și că, dacă președintele rus vrea să pună capăt conflictului, atunci el va fi pregătit să-i vorbească.
"Biden a spus că negocierile vor fi posibile, de facto, numai după ce Putin va părăsi Ucraina, ceea ce Moscova, evident, respinge", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov.
"Operațiunea militară continuă", a adăugat el.
Peskov a mai menționat un impediment în calea unor eventuale discuții SUA - Rusia la cel mai înalt nivel.
Astfel, "președintele Vladimir Putin este deschis discuțiilor despre o posibilă soluționare a conflictului în Ucraina, dar refuzul Statelor Unite de a recunoaște teritoriile anexate ca fiind ruse împiedică găsirea unui posibil compromis", a explicat oficialul de la Kremlin.
Rusia a anexat prin decret, la finele lui septembrie, patru regiuni ucrainene parțial ocupate de trupele Moscovei - Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson - în urma unor așa-zise referendumuri locale, denunțate de Kiev și de aliații săi occidentali drept "o farsă".
Update 13:30 Oficiali ai SUA și NATO au semnalat, în ultimele zile, că nu vor trimite sisteme defensive de rachete "Patriot" în Ucraina, în pofida insistențelor Kievului.
Pat Ryder, secretar de presă al Pentagonului, spunea, recent, că Departamentul american al Apărării "discută cu Ucraina o gamă largă de capabilități și sprijin" militar, inclusiv sisteme "Patriot", dar nu intenționează să livreze astfel de mijloace în prezent.
Potrivit oficialului american, bateriile "Patriot", la fel ca alte arme sofisticate, necesită un personal semnificativ pentru întreținere și sprijin, ca și pentru instruire, ceea ce complică furnizarea acestor sisteme către partea ucraineană.
Secretarul General al NATO a ridicat, la rândul său, problema întreținerii și aprovizionării cu muniție a armamentului occidental trimis Ucrainei.
"Este important să ne asigurăm că sistemele deja trimise Ucrainei funcționează, pentru că am trimis multe sisteme de armament și acestea au nevoie de muniție, întreținere și piese de schimb. Una dintre marile provocări este să ne asigurăm că aceste arme funcționează cum trebuie", a spus Jens Stoltenberg la Forumul pentru Securitate desfășurat la Berlin.
CNN a relatat că aliații NATO examinează, pe de altă parte, posibilitatea de a investi în sisteme de armament din vremea Uniunii Sovietice, care să fie livrate Ucrainei pentru a se apăra în războiul declanșat de Rusia.
Potrivit publicației The New York Times, NATO discută despre investiții în vechile fabrici aflate în Republica Cehă, în Slovacia și în Bulgaria pentru a reporni producția de obuze destinate artileriei ucrainene din perioada sovietică, încă numeroasă.
Update 11:30 Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că ar fi pregătit să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin ”dacă există un interes să decidă că își dorește să găsească modalități de a pune capăt războiului”, scrie BBC.
Biden a venit în conferință de presă alături de președintele francez Emmanuel Macron. Cei doi au subliniat că vor continua să se opună războiului din Rusia.
Liderul francez a precizat că nu vor îndemna niciodată Ucraina să facă un compromis pe care îl consideră inacceptabil.
După discuțiile de la Casa Albă, președinții american și francez au emis o declarație comună în care au promis ”sprijin continuu pentru apărarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”, intensificarea livrării de sisteme de apărare aeriană și planuri pentru o conferință internațională privind Ucraina, care va avea loc la Paris la 13 decembrie.
Sugestia președintelui Biden de a fi gata să discute cu liderul rus a fost însoțită de un avertisment puternic, iar omologul său francez a declarat că ”nu îi vom îndemna niciodată pe ucraineni să facă un compromis care nu va fi acceptabil pentru ei”.
Update 10:30 Mișcările Rusiei în jurul Zaporojiei, în sud-estul Ucrainei, ar putea sugera că Moscova nu poate apăra zonele critice, a declarat un analist american. Institutul pentru Studiul Războiului (ISR) vorbește despre posibila retragere a forțelor rusești din regiune, potrivit Sky News.
În cursul nopții de joi spre vineri, s-a raportat că Vladimir Putin a retras trupele din mai multe orașe din regiunea Zaporojie, cu planuri de evacuare a oficialilor ruși instalați.
ISR a declarat că acest lucru ar putea indica ”faptul că forțele rusești nu pot apăra zonele critice pe fondul intensificării loviturilor ucrainene” și că Statul Major General ucrainean a raportat la 1 decembrie că forțele rusești au retras sau sunt în prezent în curs de retragere a personalului din Polohy, Myhailivka și Inzhenerne din Zaporojie”.
”Statul Major General ucrainean a raportat, de asemenea, că oficialii de ocupație ruși din Burchak efectuează un recensământ în vederea pregătirii viitoarelor măsuri de evacuare”.
Acest lucru a urmat după presupusele lovituri ucrainene asupra trupelor rusești din Myrne, Tokmak, Inzhenerne, Polohy, Yasne și Kinsky Rozdory din regiunea Zaporojie.
ISR a declarat: ”Este posibil ca forțele rusești să retragă personalul de pe poziții mai apropiate de linia frontului în regiunea Zaporojie pentru a reduce impactul loviturilor ucrainene din ce în ce mai intense asupra concentrărilor de forță de muncă și echipamente rusești.”
Acesta a adăugat că retragerea din această ”poziție critică” ar putea indica faptul că ”forțele rusești nu pot apăra întreaga linie de front din regiunea Zaporojie și stabilesc priorități cu privire la locul unde să își concentreze forțele”.
Cu toate acestea, ISR a afirmat că este ”la fel de probabil” ca Moscova să își ”reorienteze” gruparea din regiune și ”ar putea muta diferit personal înapoi în aceste așezări”.
Update 8:00 Mykhailo Podolyak, un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că între 10.000 și 13.000 de soldați au murit.
Este rar ca Ucraina să dea cifre privind numărul de victime, iar comentariile lui Podolyak nu au fost confirmate de armata țării.
În iunie, el a declarat că între 100 și 200 de soldați ucraineni mureau zilnic.
Luna trecută, cel mai înalt general american, Mark Milley, a declarat că aproximativ 100.000 de soldați ruși și 100.000 de soldați ucraineni au fost uciși sau răniți de la începutul războiului.
Miercuri, într-un discurs video, șefa Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a declarat că 100.000 de soldați ucraineni au fost uciși. Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat ulterior că a fost o greșeală și că numprul se referea atât la cei uciși, cât și la cei răniți.
Vorbind pentru postul de televiziune ucrainean Channel 24, Podolyak a declarat că Kievul "vorbește deschis despre numărul celor uciși".
"Avem evaluări oficiale ale Statului Major General, evaluări oficiale ale comandantului-șef [Zelensky], iar acestea variază între 10.000 și 12.500-13.000 de morți", a spus el.
El a adăugat că numărul civililor uciși ar putea fi "semnificativ". BBC News identificase aproximativ 3.600 de civili morți până la jumătatea lunii iunie.
Von der Leyen a declarat că 20.000 de civili ucraineni au fost uciși. Deși numărul nu a fost retras de Comisia Europeană, a fost eliminat din versiunile ulterioare ale videoclipului, împreună cu afirmația că 100.000 de soldați au fost uciși.
De asemenea, Podolyak a sugerat că până la 100.000 de soldați ruși au fost uciși de la începutul invaziei, la 24 februarie, și că alți 100.000 până la 150.000 au fost răniți, au fost dați dispăruți sau nu s-au putut întoarce în luptă.
Serviciul rusesc al BBC a stabilit că cel puțin 9.311 soldați ruși de toate gradele au fost uciși de la invazia din 24 februarie, în timp ce adevăratul număr de morți ar putea fi mai mare de 18.600.
---
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a afirmat joi seară, cu ocazia întâlnirii cu omologul său american, Joseph Biden, că Occidentul va continua susţinerea militară şi umanitară pentru Ucraina, dar a exprimat speranţa că, atunci când va decide Kievul, vor putea fi iniţiate acţiuni diplomatice.
"Sunt onorat să mă aflu aici, în această vizită de stat, în timpul mandatului Administraţiei dumneavoastră. Relaţia noastră istorică este construită pe angajamente reciproce. De fiecare dată când au fost în joc lucruri esenţiale şi vitale, noi am fost acolo unii pentru ceilalţi, fără niciun dubiu. În contextul situaţiei cu care ne confruntăm din februarie, (...), am condamnat clar acest război, imediat, am trecut la acţiuni pentru condamnarea războiului şi a crimelor de război comise de Rusia pe teritoriul Ucrainei şi susţinem atât armata ucraineană, în rezistenţa sa, dar şi populaţia civilă", a declarat Emmanuel Macron, potrivit agenţiei MEDIAFAX, în conferinţa de presă organizată la Casa Albă alături de preşedintele SUA, Joseph Biden.
"Vreau să mulţumesc Statelor Unite pentru natura şi amploarea asistenţei furnizate, pentru că acest război afectează teritoriul european, ne afectează pe toţi direct, iar Statele Unite au desfăşurat numeroase capabilităţi pentru a participa la efortul comun. Discuţia de astăzi ne-a permis să confirmăm iniţiativele pe care le vom avea în următoarele zile şi săptămâni pentru a intensifica ajutorul oferit trupelor ucrainene, pentru a le permite să reziste. Am stabilit să continuăm acţiunile comune pentru a ajuta şi populaţia civilă ucraineană să reziste. În momentul de faţă, efortul de război rus se concentrează asupra infrastructurii civile, au multiplicat crimele pentru a descuraja populaţia civilă şi pentru a face iarna imposibilă. De aceea, am decis să organizăm la Paris pe 13 decembrie o Conferinţă pe tema rezilienţei ucrainene şi vă mulţumesc pentru susţinere", a precizat preşedintele Franţei.
"Vrem să continuăm şi acţiunile strânse, în special cu preşedintele Volodimir Zelenski, asupra celor zece puncte care au fost propuse de el şi vreau să salut şi efortul făcut de preşedintele Zelenski, pentru a deschide o posibilă cale de pace durabilă, în timp ce conduce o rezistenţă eroică de multe luni. Eu cred că am fost mereu pe aceeaşi linie: să ajutăm Ucraina să reziste, să insistăm pentru respectarea Cartei Naţiunilor Unite, să evităm orice escaladare necontrolată a conflictului şi să acţionăm astfel încât atunci când va fi momentul oportun, când vor fi întrunite condiţiile, pentru că este teritoriul ucrainenilor, iar decizia le aparţine, noi suntem aici pentru a ajuta la construirea unei păci durabile", a subliniat Emmanuel Macron.
Anterior, preşedintele Franţei a afirmat că, în opinia sa, încă sunt "posibile" negocieri cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru oprirea războiului din Ucraina, liderul de la Paris catalogând drept "o greşeală uriaşă" invazia militară rusă. "Cred că preşedintele Putin a făcut o greşeală uriaşă prin lansarea acestui război", a declarat Emmanuel Macron într-un interviu acordat postului de televiziune american ABC News, în cursul vizitei de stat la Washington.
Preşedintele Franţei a făcut referire la Acordurile de la Minsk, din 2014, privind gestionarea conflictului separatist din estul Ucrainei. "Era un proces politic şi diplomatic cu implicarea comunităţii internaţionale. A luat singur decizia, pe baza unor idei false despre folosirea Ucrainei de către NATO pentru atacarea Rusiei, ceea ce este total greşit. Putin este la putere şi a fost de mult timp. (...) Eu cred că a făcut o greşeală uriaşă. Dacă este imposibil să revină la masa discuţiilor pentru a negocia ceva? Eu cred că încă este posibil", a precizat Emmanuel Macron. Preşedintele Franţei intenţionează să aibă o nouă conversaţie cu Vladimir Putin în următoarele zile despre războiul din Ucraina.
Război în Ucraina, 1 decembrie | Rusia: Șeful NATO: "prea devreme" pentru decizia de a muta sistemul Patriot în Ucraina
Război în Ucraina, 30 noiembrie | Kievul vrea o discuție despre aderearea la NATO înainte de sfârșitul războiului cu Rusia, spune ministrul Dmitro Kuleba
Război în Ucraina, 29 noiembrie | Ajutor de urgență din SUA: Ucrainenii primesc echipamente pentru rețelele electrice
Război în Ucraina, 28 noiembrie | Secretarul general al NATO: "Putin folosește iarna ca armă în război"
Război în Ucraina, 27 noiembrie | Oficial ucrainean: Sunt semne că Rusia s-ar pregăti să părăsească centrala nucleară Zaporojie
