Antena 3 CNN Externe Război în Ucraina, ziua 281. Rusia: Șeful NATO: "prea devreme" pentru decizia de a muta sistemul Patriot în Ucraina

Război în Ucraina, ziua 281. Rusia: Șeful NATO: "prea devreme" pentru decizia de a muta sistemul Patriot în Ucraina

Război în Ucraina, ziua 281. Jens Stoltenberg, a declarat joi că este încă "prea devreme" pentru a trage o concluzie cu privire la solicitarea Poloniei de a muta sistemele de apărare aeriană Patriot, oferite de Germania, în Ucraina.

Război în Ucraina, ziua 281. Rusia: Șeful NATO: "prea devreme" pentru decizia de a muta sistemul Patriot în Ucraina
Sursa foto: Profimedia
de Redacția Antena 3 CNN    |    01 Dec 2022   •   18:45

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

  • Șeful NATO: "prea devreme" pentru decizia de a muta sistemul Patriot în Ucraina
  • Emmanuel Macron, consideră că încă sunt "posibile" negocieri cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru oprirea războiului din Ucraina
  • Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr: "Teoretic, nu este exclus ca Putin să folosească o armă nucleară tactică"
  • Joe Biden și Emmanuel Macron discută la Casa Albă războiul Rusiei în Ucraina
  • Rusia: "Risc enorm ca un conflict convențional între puteri atomice să degenereze într-un război nuclear"
  • Serghei Lavrov prezintă condiția Moscovei pentru a reveni la masa negocierilor
  • Stoltenberg: "Nu va fi pace ]n Ucraina dacă agresorul câștigă"
  • Groapă comună găsită în apropierea oraşului Herson
  • Şeful serviciului de informaţii externe ale Rusiei (SVR), a declarat că a discutat cu directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) a SUA despre probleme nucleare şi despre Ucraina

Update 22:45 Rusia şi Ucraina au făcut joi un nou schimb de prizionieri.  "După schimbul de astăzi, sunt deja 1.319 eroi care s-au întors acasă", a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Instagram, unde a postat o fotografie în care apar câteva zeci de bărbaţi care ţin steaguri ucrainene, conform CNN.

Andrii Iermak - şeful Biroului preşedintelui ucrainean - şi Denis Puşilin - şeful autoproclamatei Republici Populare Doneţk - au confirmat că 50 de soldaţi de fiecare parte au fost eliberaţi joi.

Iermak a declarat că printre ei se numără luptători de la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol şi prizonieri de la Olenivka. "Vom acţiona până când ultimul ucrainean va fi eliberat", a promis Iermak.

Puşilin a confirmat, de asemenea, că a fost eliberaţi de partea ucraineană luptători ruşi şi pro-ruşi. El a declarat pe Telegram că printre cei 50 de prizonieri se numără 12 luptători din autoproclamata republică Doneţk şi opt din autoproclamata Rebuplică Populară Luhansk.

Nu a fost menţionată locaţia sau ora la care a avut loc schimbul, menţionează CNN.

Update 21:30 Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat că trei misiuni diplomatice ucrainene au primit scrisori de amenințare, scrie Sky News.

Ministrul de Externe Dmytro Kuleba a declarat că incidentele fac parte dintr-o încercare de intimidare a diplomaților ucraineni, relatează Interfax Ucraina.

"În interiorul acestor scrisori se afla o amenințare simbolică la adresa Ucrainei... toate plicurile erau îmbibate în lichid roșu în momentul în care au fost primite", a declarat ministrul.

El a adăugat: "Dacă au început deja să atace ambasadele... înseamnă că le este frică de noi, că încearcă să ne oprească".

Acest lucru vine după ce șase scrisori-bombă au fost trimise către ținte din Spania, inclusiv ambasada Ucrainei și o fabrică de arme care produce grenade care sunt trimise în Ucraina.

Un lucrător de la ambasada ucraineană a suferit răni ușoare după ce a manipulat una dintre scrisori.

Update 20:00 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că este încă "prea devreme" pentru a trage o concluzie cu privire la solicitarea Poloniei de a muta sistemele de apărare aeriană Patriot, oferite de Germania, în Ucraina, scrie CNN.

"Este important să separăm discuția despre acele trei Patriot pe care Germania le-a oferit pentru a ajuta la protejarea spațiului aerian polonez de problema unei apărări aeriene suplimentare către Ucraina", a declarat Stoltenberg la o conferință de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz la Berlin.

"Suntem cu toții de acord cu privire la necesitatea urgentă de a ajuta Ucraina, inclusiv cu sisteme de apărare aeriană", a spus el, adăugând că asigurarea bunei funcționări a sistemelor deja livrate este la fel de importantă ca și oferirea de noi sisteme.

"Este nevoie de muniție pentru sistemele existente, este nevoie de piese de schimb și de întreținere", a spus Stoltenberg.

Miercuri, ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a îndemnat Germania să furnizeze Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană Patriot "cât mai curând" posibil. Comentariile lui Kuleba vin după ce ministrul polonez al apărării, Mariusz Błaszczak, a declarat săptămâna trecută că Berlinul ar trebui să trimită sisteme de apărare antiaeriană cu rachete Patriot direct Ucrainei, mai degrabă decât Poloniei.

Update 19:00 Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, consideră că încă sunt "posibile" negocieri cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru oprirea războiului din Ucraina, liderul de la Paris catalogând drept "o greşeală uriaşă" invazia militară rusă.

"Cred că preşedintele Putin a făcut o greşeală uriaşă prin lansarea acestui război", a declarat Emmanuel Macron într-un interviu acordat postului de televiziune american ABC News, în cursul vizitei de stat la Washington.

Preşedintele Franţei a făcut referire la Acordurile de la Minsk, din 2014, privind gestionarea conflictului separatist din estul Ucrainei. "Era un proces politic şi diplomatic cu implicarea comunităţii internaţionale. A luat singur decizia, pe baza unor idei false despre folosirea Ucrainei de către NATO pentru atacarea Rusiei, ceea ce este total greşit. Putin este la putere şi a fost de mult timp. (...) Eu cred că a făcut o greşeală uriaşă. Dacă este imposibil să revină la masa discuţiilor pentru a negocia ceva? Eu cred că încă este posibil", a precizat Emmanuel Macron.

Preşedintele Franţei intenţionează să aibă o nouă conversaţie cu Vladimir Putin în următoarele zile despre războiul din Ucraina.

Update 17:49: Ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, a vorbit la Antena 3 CNN în primul interviu de la învestirea în funcție despre posibilitatea unui atac pe teritoriul NATO.

"România nu se teme de un atac. În schimb, orice stat serios, aflându-se în zona geografică în care ne aflăm noi și fiind în proximitatea unei zone de conflict, trebuie să fie pregătit pentru o astfel de situație, iar domeniu militar este un domeniu care operează cu variante.

Să nu uităm, contextul este invadarea de către Rusia lui Putin a unui stat suveran, încălcând dreptul internațional. O invadare neprovocată, profund ilegală, care generează automat reacții.  

Sunt sigur că la nivelul la nivelul decidenților militari, al celor care elaborează felul în care un stat sau altul se poziționează față de o situație sau alta, există variante luate în discuție și care fac și obiectul preocupărilor pe care le au în mod obișnuit.

Cu asta se ocupă, de fapt armata: să asigure faptul că o țară, populația unei țări, își poate desfășura activitatea în condiții de normalitate", a spus el.

Tîvăr a comentat inclusiv perspectiva ca Vladimir Putin să folosească o armă nucleară tactică.

"Unul din elementele care i se poate asocia (liderului rus, n.r.) este impredictibilitatea. Deci, nu știu dacă există probabilitatea. Din punct de vedere teoretic, posibilitățile nu sunt excluse. Au fost evocate și de experți în analiza militară, și de oficiali de rang înalt. Mi-ar plăcea să cred că nu o să se întâmple așa ceva", a declarat ministrul român.

Update 16:31 Provocările ridicate de invazia Rusiei în Ucraina se află în centrul discuțiilor de joi, de la Washington, între președintele american Joe Biden și omologul francez Emmanuel Macron.

Este prima vizită oficială în SUA în mandatul Administrației Biden întreprinsă de președintele francez, care a călătorit la Washington împreună cu soția sa, Brigitte.

Cei doi au programată o conferință de presă la ora locală 11:45 (ora 18:45 în România).

Vizita lui Macron servește drept oportunitate pentru a evidenția o componentă esențială a abordării actualei administrații americane în politica externă, și anume întărirea alianțelor, a declarat un oficial de rang înalt al SUA, citat de CNN.

Macron a întreprins, de asemenea, o vizită la Casa Albă în timpul administrației lui Donald Trump.

Atacurile rusești asupra civililor și infrastructurii energetice din Ucraina și răspunsul la nevoile critice ale Kievului vor ocupa, probabil, o mare parte a discuțiilor bilaterale, remarcă CNN.

Discuțiile privind asistența pentru Ucraina nu vor viza doar necesitățile de ordin energetic, ci și ajutorul militar și umanitar și sprijinul bugetar, precum și întreaga gamă de domenii în care SUA, Franța și ceilalți aliați și parteneri continuă să susțină țara atacată de Rusia, a menționat sursa citată de CNN.

Update 15:27 Rusia a avertizat, joi, asupra pericolului unui război nuclear, pe fondul conflictului din Ucraina.

În cazul unui război cu mijloace convenționale între puteri nucleare, riscul de a degenera într-un război nuclear este enorm, a declarat șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, într-o conferință de presă la Moscova.

Lavrov a amintit că președintele rus Vladimir Putin și omologul său american Joe Biden au semnat în iunie 2021 o declarație conform căreia nu pot exista câștigători într-un război nuclear iar la acest document au subscris mai târziu încă cinci puteri nucleare.

"După cum am spus deja, noi suntem dispuși să mergem chiar mai departe și să spunem nu doar că nu poate fi declanșat un război nuclear, ci și că este inadmisibil orice război între puteri nucleare", a subliniat el.

"Însă Occidentul, SUA, Regatul Unit sau Franța fac totul pentru a-și spori participarea practic directă în războiul pe care îl poartă împotriva Rusiei prin intermediul ucrainenilor. Este o tendința periculoasă", a continuat ministrul rus de Externe.

Șeful diplomației ruse a insistat că a discuta cu SUA despre stabilitate strategică fără a lua în calcul situația din Ucraina nu este posibil.

"Americanii ne spun: despre Ucraina trebuie să vorbim cu ucrainenii, când vor ucrainenii, iar noi să discutăm despre armament nuclear și stabilitate strategică. Asta este, puțin spus, naiv", a concluzionat el.

Update 13:25 Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a lansat, joi, la Moscova, o serie de atacuri la adresa Occidentului, NATO şi SUA

El a reluat mai vechea poziție a Kremlinului, conform căreia SUA și NATO sunt participante directe în războiul din Ucraina, pentru că furnizează arme Kievului şi oferă pregătire militară pe teritoriile lor.

Ministrul rus de Externe a prezentat justificarea Moscovei pentru atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, care au lăsat fără electricitate și căldură milioane de civili.

"Noi dezactivăm instalațiile energetice care permit Occidentului să pompeze arme letale în Ucraina și să ucidă ruși. Așa că nu mai spuneți că SUA și NATO nu sunt participanți la acest război. Voi (SUA și NATO) participați în mod direct. Nu doar cu furnizarea de armament, ci și cu pregătirea personalului militar. Voi antrenați militari (ucraineni) pe teritoriul vostru", a acuzat Lavrov, potrivit presei internaționale.

Însă, potrivit ministrului rus, Moscova "este gata să asculte" dacă cineva vrea să poarte negocieri cu privire la Ucraina.

Lavrov a indicat situația în care Rusia ar fi dispusă să revină la masa negocierilor cu Occidentul: dacă statele vestice își schimbă punctul de vedere cu privire la propunerile de securitate prezentate de Moscova în decembrie anul trecut.

Acestea obligă, între altele, la retragerea NATO din estul Europei pe poziții anterioare anului 1997.

Update 12:00 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a recunoscut, joi, "provocarea logistică" pe care o presupune mentenanța armamentului trimis de aliați în Ucraina.

Aflat la forumul pentru securitate de la Berlin, Stoltenberg a subliniat că armele cu care țările NATO sprijină Ucraina "au nevoie de muniție şi de piese de schimb".

El a insistat că NATO nu face parte din conflict, ci ajută Ucraina să se apere în fața unei agresiuni menite să-i știrbească integritatea teritorială.

Șeful NATO a reiterat că "nu va fi pace dacă agresorul câștigă".

Jens Stoltenberg a vorbit despre "fragmentarea" industriei europene de armament, pe care a calificat-o drept una dintre provocările cu care se confruntă membrii europeni ai NATO. 

El le-a mulțumit statelor europene pentru creșterea bugetului pentru apărare, dar a amintit că "80% din totalitatea cheltuielilor militare ale NATO provin de la aliați din afara UE".

Update 08.30. La două săptămâni după ce forțele ucrainene au recucerit Hersonul, o groapă comună cu şase cadavre a fost descoperită la mai puțin de 50 de kilometri de oraș. Trupurile celor șase persoane din groapa comună prezentau urme de execuție.

Anchetatorii ucraineni dezvăluie treptat amploarea teribilului bilanț uman al ocupației rusești în regiunea Herson.

După descoperirea camerelor de tortură din oraș, poliția ucraineană a dezgropat luni 6 cadavre dintr-o groapă comună aflată la aproximativ 50 de kilometri distanță, a relatat New York Times.

Trupurile celor 6 persoane din groapa comună prezentau urme de execuție. Trei aveau mâinile legate cu o frânghie, în timp ce alți doi aveau găuri de glonț în ceafă.

În Pravdyne, sătenii le-au spus anchetatorilor că cele 6 persoane locuiau într-o casă pe care rușii au aruncat-o în aer după ce i-au ucis în aprilie anul trecut - ceea ce ar explica starea avansată de descompunere a cadavrelor victimelor.

Aceasta ar putea fi o altă crimă de război pentru care Rusia ar putea fi găsită vinovată dacă Comisia Europeană va reuși să înființeze tribunalul special, pe care Ursula von der Leyen l-a susținut miercuri.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a afirmat miercuri că a transmis la reuniunile NATO şi G7+, desfăşurate la Bucureşti, că Ucraina are nevoie de furnizarea în ritm accelerat a armamentului şi echipamentelor umanitare, în contextul bombardamentelor masive ale Rusiei.

"Le-am mulţumit tuturor statelor reprezentate aici pentru că au transmis că vor fi alături de Ucraina cât va fi necesar. Este un semnal semnificativ pentru noi (...). Trebuie să fie alături de noi cât va fi nevoie, dar trebuie să ne furnizeze ceea ce avem nevoie imediat ce facem solicitarea", a declarat Dmitro Kuleba, citat de postul de televiziune CNN.

Ministrul ucrainean de Externe a mulţumit pentru echipamentele militare, generatoarele de electricitate şi vehiculele blindate pe care NATO şi Uniunea Europeană le furnizează Ucrainei.

Întrebat dacă există semnale că Statele Unite vor oferi Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot, Kuleba a precizat: "Până acum, nu a vorbit nimeni despre această problemă, cu excepţia noastră. Noi am fost singurii care am evocat această temă. Dar acum va fi discutată, este o discuţie foarte serioasă şi substanţială", a subliniat Kuleba.

În contextul reuniunii NATO de la Bucureşti, Germania a anunţat că va furniza Ucrainei 350 de generatoare de electricitate, iar Uniunea Europeană ar putea furniza 500 de generatoare şi 2.000 de corturi prin intermediul Mecanismului de protecţie civilă. Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a discutat prin telefon, marţi seară, cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi i-a dat asigurări privind "suplimentarea asistenţei pe termen scurt".

Administraţia de la Moscova a avertizat, marţi, Alianţa Nord-Atlantică să nu furnizeze Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot şi să nu trimită personal militar.

Miniştrii de Externe din statele NATO au stabilit să menţină susţinerea militară pentru Ucraina, inclusiv prin furnizarea de sisteme antiaeriene suplimentare, şi să intensifice asistenţa destinată populaţiei în contextul iernii, a anunţat miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

Miniştrii de Externe din Grupul naţiunilor puternic industrializate (G7) au abordat la Bucureşti, într-un format la care au participat reprezentanţi ai statelor şi organizaţiilor partenere, criza energetică din Ucraina, generată de atacurile armatei ruse asupra infrastructurii civile. "Uniţi în angajamentul de susţinere a Ucrainei, participanţii au discutat despre situaţia infrastructurii energetice esenţiale din Ucraina, pentru a înţelege mai bine şi a prioritiza cele mai urgente nevoi ale poporului ucrainean şi pentru a coordona eforturile de asistenţă", a anunţat Preşedinţia germană a Grupului G7. La reuniunea G7+ au participat peste 20 de miniştri de Externe, inclusiv cel al Ucrainei, Dmitro Kuleba, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi reprezentanţii Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Băncii Mondiale.

Război în Ucraina, 30 noiembrie | Kievul vrea o discuție despre aderearea la NATO înainte de sfârșitul războiului cu Rusia, spune ministrul Dmitro Kuleba

Război în Ucraina, 29 noiembrie | Ajutor de urgență din SUA: Ucrainenii primesc echipamente pentru rețelele electrice

Război în Ucraina, 28 noiembrie | Secretarul general al NATO: "Putin folosește iarna ca armă în război"

Război în Ucraina, 27 noiembrie | Oficial ucrainean: Sunt semne că Rusia s-ar pregăti să părăsească centrala nucleară Zaporojie

Război în Ucraina, 26 noiembrie | Rusia se declară "profund şocată" de moartea ministrului de externe din Belarus

×
Subiecte în articol: Război Ucraina
Parteneri
SUA au dislocat în România cel mai nou sistem antidronă
x close