Preşedintele Traian Băsescu participă, vineri, la summitul NATO de la Lisabona. Reuniunea are ca scop adoptarea unui nou concept strategic al Alianţei Nord Atlantice, primul în ultimii 11 ani. Evenimentul se anunţă unul cu proteste.
Militanţii anti-război se pregătesc pentru summit de zile întregi. Ei şi-au instalat tabăra în centrul Lisabonei şi se antrenează pentru confurntările cu poliţia. Protestele au început încă de joi, cu o zi înainte de debutul summitului.
Participanţii la summit nu s-au lăsat însă intimidaţi. 39 de şefi de stat se vor afla la Lisabona pentru a lua parte la reuniune. Ţara noastră va fi reprezentată de preşedintele Traian Bsescu.
Viitorul misiunii din Afganistan, scutul antirachetă şi colaborarea cu Rusia sunt principalele puncte de pe agenda summitului NATO. În aceste condiţii, nu e de mirare că liderul de la Kabul, Hamid Karzai, a fost printre primii politicieni sosiţi în Portugalia. Şi tot acolo vor ajunge Barack Obama şi Dmitri Medvedev.
Cu atâţia politicieni de vază, autorităţile din Lisabona au luat cele mai ample măsuri de securitate din istoria ţării. Astfel, trataul Shengen a fost suspendat temporar pentru a reduce numărul de protestatari care pot intra pe teritoriul portughez. Oficialii speră ca astfel să se diminueze şi riscul unor ciocniri violente cu forţele de ordine. În plus, autorităţile au sporit măsurile antitero, pentru a evita un eventual atentat.
Traian Băsescu participă la summitul NATO de la Lisabona
Şase ani în NATO
Aderarea la Alianţa Nord Atlantică a fost, pentru România, primul pas spre Vest, după căderea comunismului. NATO ne-a dat garanţia securităţii, dar ne-a cerut drept preţ vieţi omeneşti şi miliarde de euro. În aprilie s-au împlinit şase ani de când steagul României flutură alături de stindardele celorlate 27 de state membre.
Steagul românesc a fost înălţat în faţa sediului Alianţei Nord Atlantice din Bruxelles pe 2 aprilie 2004. Pentru ţara noastră, era capătul lungului drum către aderare, drum marcat de o mare decepţie. În 1997, statele NATO au hotărât să lase România pe dinafară. Drept consolare, Bucureştiul a primit vizita preşedintelui de atunci al Statelor Unite, Bill Clinton.
"Salut dorinţa României de a contribui şi mai mult la securitatea şi întărirea Europei şi de a adera la NATO. Şi eu doresc acest lucru pentru Europa, pentru America şi pentru voi. Şi vă spun să continuaţi pe acelaşi drum şi România va depăşi acest obstacol", spunea atunci Bill Clinton.
România a primit invitaţia de aderare abia 5 ani mai târziu, la summitul de la Praga, din 2002. Şi, odată cu ea, vizita altui preşedinte american. George Bush a venit în Piaţa Universităţii să ne încurajeze, iar în timpul discursului său, pe cer a apărut deja celebrul curcubeu.
"Cum am început să vorbim a apărut curcubeul. Dumnezeu ne zâmbeşte astăzi!", spunea atunci Bush.
În februarie 2004, Parlamentul României a adoptat cu unanimitate de voturi Legea de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord, care a fost imediat promulgată de preşedinte. Iar patru luni mai târziu, ţara noastră participa pentru prima dată la un summit al NATO, în calitatea de membru cu drepturi depline. Dar şi cu obligaţii depline.
România participă, alături de forţele NATO, la operaţiunile militare din Afganistan. Acolo şi-au pierdut viaţa, până acum, 19 militari români. Numai în primii 4 ani după aderare, ţara noastră a participat la bugetele alianţei cu 2 miliarde de euro. Şi mai are enorm de cheltuit pentru a-şi moderniza armata. În schimb, România a primit garanţia securităţii şi a punctat la capitolul imagine.
Bucureştiul a găzduit summitul NATO din aprilie 2008. În România au venit atunci cei mai puternici oameni ai planetei. La aceeaşi masă au stat Vladimir Putin, George W. Bush, Angela Merkel, Nicolas Sarkozy şi Gordon Brown.
