În Brazilia, economia dă semne de creștere, iar șomajul a coborât la un nivel record, însă tot mai mulți oameni ajung să lucreze pentru Uber și aplicațiile de livrare, în lipsa unor alternative mai bune. Fenomenul, cunoscut drept „uberizarea” economiei, alimentează nemulțumirea alegătorilor și complică eforturile președintelui Luiz Inácio Lula da Silva de a obține un nou mandat, potrivit Financial Times.
Publicația prezintă cazul lui Rafael Antunes, care a lucrat timp de două decenii ca șofer de camion, o meserie care i-a permis să cumpere o casă mică în suburbiile nordice ale orașului Rio de Janeiro și să-și trimită fiica la o universitate privată. Însă, de când și-a pierdut locul de muncă, în urmă cu doi ani, Antunes lucrează ca șofer pentru Uber.
„Depinde de lună, dar uneori câștig doar jumătate din cât câștigam înainte”, a spus bărbatul în vârstă de 52 de ani. „Dar, vedeți, pentru un om de vârsta mea, aceasta este singura muncă pe care o pot găsi în zilele noastre.”
Experiența sa explică multe dintre lucrurile care se întâmplă în profunzimea economiei Braziliei și de ce campania președintelui Luiz Inácio Lula da Silva pentru realegere întâmpină dificultăți serioase. În timp ce cele mai bogate țări ale lumii se tem de impactul inteligenței artificiale asupra piețelor muncii, Brazilia încă încearcă să se adapteze la ultimul val tehnologic, în condițiile în care economia muncilor ocazionale, bazată pe platforme digitale, se extinde cu repeziciune.
Principalii indicatori economici arată bine sub conducerea lui Lula, cu o creștere solidă pe parcursul celui de-al treilea mandat al său și o rată a șomajului de 5,3%, cel mai scăzut nivel de când au început să fie înregistrate datele actuale, în 2012.
Însă alegătorii nu sunt convinși. Un sondaj realizat în septembrie de Quaest a arătat că 49% dintre respondenți consideră că economia s-a înrăutățit în ultimul an, pe fondul creșterii datoriilor gospodăriilor, în timp ce doar 19% cred că situația s-a îmbunătățit.
Discrepanță între datele economice și nivelul de trai perceput de cetățeni
O explicație pentru această discrepanță constă în creșterea spectaculoasă a Uber și a aplicațiilor de livrare, care funcționează ca o plasă de siguranță economică pentru numeroase persoane care se străduiesc să găsească un loc de muncă cu normă întreagă.
Aproape două milioane de oameni, majoritatea bărbați, lucrează acum cu normă întreagă pentru aplicații de transport sau livrare, aproximativ 2% din forța de muncă, iar numărul șoferilor a crescut cu 37% în trei ani, potrivit unui studiu guvernamental. Cel mai frecvent motiv pentru care oamenii lucrează prin intermediul acestor aplicații este că nu au reușit să găsească un alt loc de muncă, a constatat agenția de statistică a Braziliei.
Fenomenul este atât de răspândit, încât a căpătat un termen propriu în portugheză: „Uberização”, sau „uberizarea” economiei. Unii lucrători au început însă să se întrebe dacă Lula, fost lider sindical în anii 1970, este cel mai potrivit pentru a gestiona o asemenea transformare.
„Uber a devenit un fel de program de garantare a ocupării forței de muncă, doar că, în acest caz, el este susținut de cererea privată (...) fără el, șomajul ar fi cu siguranță mai ridicat”, a declarat Daniel Duque, un economist brazilian care a calculat că economia bazată pe platforme digitale a redus rata generală a șomajului cu aproximativ un punct procentual.
Brazilia oferă condiții ideale pentru Uber, având orașe foarte întinse și un transport public care funcționează neuniform. Salariile sunt relativ mici, iar o mare parte a forței de muncă nu are contracte de muncă formale, în timp ce tot mai mulți oameni sunt atrași de ideea de a lucra pe cont propriu.
Brazilienii folosesc Uber pentru curse mai mult decât locuitorii oricărei alte țări din lume, iar aproximativ 85% dintre adulți au utilizat serviciul cel puțin o dată. În majoritatea lunilor, trei dintre primele cinci orașe ale Uber sunt din Brazilia: São Paulo, Rio de Janeiro și Belo Horizonte. Duque estimează că, în Rio, 10% dintre bărbații cu vârste între 25 și 29 de ani lucrează prin intermediul aplicațiilor, procentul fiind de 7% în São Paulo.
Unii economiști susțin că fenomenul este unul dintre elementele unei „viberecesiuni”, o situație în care indicatorii economici puternici nu corespund modului în care oamenii percep economia, similară celei înregistrate în timpul mandatului lui Joe Biden în SUA.
Aceștia susțin că nemulțumirea economică latentă reprezintă unul dintre motivele succesului neașteptat al senatorului de extremă dreapta Flávio Bolsonaro în primul tur al alegerilor prezidențiale din această lună, când a obținut 47% din voturi, față de 45% pentru Lula. În prezent, Bolsonaro este favorit în turul al doilea, programat pentru 25 octombrie.
Dependența tot mai mare de economia bazată pe platforme digitale a contribuit la „un sentiment mai larg de nemulțumire în Brazilia, care se acumulează de ceva vreme”, a declarat Guilherme Klein Martins, economist la Universitatea Federală din Rio de Janeiro.
Peste 80% dintre gospodării își rambursează datorii personale, o situație agravată de ratele ridicate ale dobânzilor din Brazilia, a spus el. Veniturile reale ale brazilienilor abia își revin după un deceniu de turbulențe economice și inflație ridicată.
Cum se explică explozia Uber în Brazilia
Explozia Uber reflectă, de asemenea, o schimbare culturală mai amplă, în direcția individualismului și a spiritului antreprenorial, care marchează o ruptură față de dorința de muncă organizată în sindicate, preferată de alegători în cea mai mare parte a perioadei în care Lula s-a aflat în politică.
„Acum 30 de ani, primul loc de muncă era adesea în industrie, poate la o companie mare, cu sindicate active (...) însă acum este probabil să fie la Uber”, a declarat Mansueto Almeida, fost oficial de rang înalt în Ministerul Finanțelor, în prezent economist-șef la BTG Pactual.
Al doilea cel mai frecvent motiv invocat de lucrători pentru a intra în economia bazată pe platforme digitale este flexibilitatea. Klebson Vitorino, în vârstă de 23 de ani, a renunțat la slujba de operator al unei mașini de tipărit pentru a deveni șofer Uber în São Paulo. El intenționează să urmeze cursurile unei universități, unde să studieze inginerie agricolă, dar va continua să lucreze pentru Uber pentru a-și susține studiile.
„Privesc acest lucru mai degrabă ca pe o activitate temporară, până când voi reuși să-mi ating obiectivele”, a spus el.
Partidul Muncitorilor, aflat la guvernare, pe care Lula l-a fondat după ce a condus un sindicat în São Paulo, riscă acum să-și piardă legătura cu membrii mai tineri ai clasei muncitoare, spun unii analiști. Lula a încercat să abordeze problema în acest an, lansând o linie de credit în valoare de până la 30 de miliarde de reali brazilieni (6 miliarde de dolari), destinată șoferilor care doresc să-și cumpere propriile vehicule, într-o încercare de a câștiga sprijinul celor care lucrează în economia bazată pe platforme digitale.
