Chirurgia practicată de roboți, fără nicio intervenție umană, ar putea fi testată pe oameni în decursul de zece ani, scrie The Guardian, citând rezultate obținute recent.
Concret, un robot, antrenat cu ajutorul Inteligenței Artificiale și echipat cu instrumente pentru tăierea, prinderea și îndepărtarea țesuturilor moi, a reușit să scoată vezica biliară a unui porc mort fără ajutorul medicilor umani.
Instruirea robotului s-a realizat pe baza unor imagini video cu medici umani ce efectuau intervenții similare folosind organe prelevate tot de la porci morți.
După instruire, opt astfel de intervenții au fost efectuate complet autonom de robot, cu o rata de reușită de 100%, experimentele fiind conduse către o echipă de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, statul american Maryland.
Colegiul Regal al Chirurgilor din Marea Britanie a salutat rezultatele, numindu-le "o evoluție interesantă și promițătoare".
John McGrath, un expert britanic în chirurgie robotică, a spus la rândul său că veștile sunt "impresionante și inedite", de natură să impulsioneze avansul în intervențiile autonome.
Practic, cercetările celor de la Johns Hopkins deschid posibilitatea de a reproduce pe scară largă, cu ajutorul roboților, abilitățile celor mai buni chirurgi din lume.
Cum au reușit roboții să se descurce cu țesutul de porc
Tehnologia care permite roboților să manipuleze țesuturi moi complexe, precum vezica biliară, are la bază același tip de rețele neuronale ce stau la baza aplicațiilor populare de Inteligență Artificială precum Chat GPT sau Gemini.
În cadrul studiului de la Johns Hopkins, roboții au avut nevoie de ceva mai mult de cinci minute pentru a efectua operația, care a necesitat 17 pași, inclusiv tăierea conexiunii între ficat și vezica biliară, aplicarea a șase cleme într-o ordine specifică și îndepărtarea organului.
În medie, roboții au efectuat șase corecții fără ajutorul uman în fiecare operație.
The Guardian notează că roboții chirurgicali au fost ceva mai lenți decât medicii umani.
Pe de altă parte, ei s-au dovedit capabili să-și corecteze greșelile pe măsură ce avansau cu procedura, au cerut instrumente diferite și s-au adaptat la variațiile anatomice din timpul intervenției, conform unui articol publicat în revista Science Robotics.
Autorii articolului califică reușita celor de la Johns Hopkins drept "o piatră de hotar în direcția implementării clinice a sistemelor chirurgicale autonome".
"Am reușit să efectuăm o procedură chirurgicală cu un nivel foarte ridicat de autonomie. În lucrările anterioare, am reușit să finalizăm unele sarcini chirurgicale, cum ar fi suturarea.
Însă ceea ce am făcut aici este într-adevăr o procedură completă. Am realizat acest lucru pe opt vezici biliare, iar robotul a reușit să efectueze cu precizie etapa de fixare și tăiere a vezicii biliare fără niciun fel de intervenție umană.
Deci, cred că este un studiu cu adevărat important, care demonstrează că o operație dificilă pe țesuturi moi poate fi efectuată în mod autonom", a comentat Axel Krieger, profesor asistent de inginerie mecanică la Johns Hopkins.
Roboții efectuează 70 de mii de proceduri chirurgicale pe an în Marea Britanie, dar sub control uman
Aproape toate cele 70.000 de proceduri robotizate efectuate anual la nivelul sistemului de sănătate britanic (NHS) sunt controlate în totalitate de om, în prezent. Doar chirurgia oaselor la operațiile de șold și genunchi este semi-autonomă, explică expertul John McGrath.
Luna trecută, secretarul britanic pentru Sănătate, Wes Streeting, a declarat că mărirea numărului de operații robotizate se află în centrul unui plan de 10 ani vizând reformarea NHS și reducerea listelor de așteptare.
NHS estimează că, în decurs de un deceniu, nouă din zece operații chirurgicale minim invazive vor fi efectuate cu ajutorul roboților, față de una din cinci în prezent.
John McGrath, care prezidează Comitetul Director de Robotică al NHS, consideră însă că suntem încă departe de momentul în care chirurgia robotizată autonomă va putea fi utilizată în clinici.
Asta, deoarece testele efectuate până acum pe organe de porci morți nu au probat capacitatea roboților de a reacționa la mișcările și respirația pacientului, la sângele din zona operației, la leziunile accidentale, la fumul provenit de la cauterizare sau la lichidele acumulate pe lentila camerei care filmează intervenția.
Ştiri video recomandate
