Descoperiri care datează din secolele XV și XVI dezvăluie noi informații despre Pompeii: orașul nu a fost uitat după erupția Vezuviului, ci a continuat să existe în memoria localnicilor. Arheologii au descoperit artefacte care arată că oamenii au continuat să trăiască printre ruinele orașului în timpul Renașterii, relatează Euronews.
Anul 79 d.Hr nu a însemnat sfârșitul orașului Pompeii. Timp de mai multe secole, în timp ce orașul roman a rămas îngropat adânc sub cenușa și resturile erupției Vezuviului, oamenii au continuat să trăiască printre ruine și au păstrat vie memoria orașului.
Această poveste surprinzătoare poate fi cunoscută acum datorită mai multor descoperiri făcute pe Insula Meridionalis, în zona sudică a orașului antic Pompeii.
Materiale și artefacte de ceramică, care datează din secolele XV și XVI, au oferit noi dovezi că oamenii au continuat să locuiască printre ruinele orașului cu multe secole înainte de începerea excavărilor Bourbon, lansate în 1748.
Pompeii după Pompeii
Descoperirea pune sub semnul întrebării imaginea cu care este cel mai des asociat Pompeii: pe de-o parte orașul roman, înghețat în timp de erupția din anul 70 d.Hr. și de cealaltă parte Pompeii cel modern, adus la viață aproape 17 secole mai târziu. Între cele două extreme însă, există o poveste mai nuanțată.
„Docu-drama Pompei Fuori dal tempo cu Tom Hiddleston și cercetarea arheologului Steven Tuck arată cum tematica supraviețuitorilor devine, în sfârșit, un punct central al cercetării și al inițiativelor de informare a publicului”, a explicat Gabriel Zuchtriegel, directorul Parcului Arheologic din Pompeii.
După erupție, ce a rămas din Pompeii ar fi părut ca și cum a avut loc apocalipsa. Și totuși, potrivit noilor cercetări, orașul nu a fost complet abandonat. Au fost descoperite urme ale oamenilor care s-au întors și în oraș și ale comunităților care au continuat să folosească zona.
Totuși, dovezile indicau o prezență fragilă. „Există urme slabe ale unor vieți precare, trăite în umbra istoriei oficiale”, a spus Gabriel Zuchtriegel, explicând de ce au rămas aproape invizibile atât de mult timp.
Însă descoperirile din Insula Meridionalist reprezintă o nouă piesă care vine să completeze această poveste complexă. Artefactele descoperite acolo indică faptul că zona a fost folosită în perioada Renașterii, cu secole înainte ca Pompeiul să redevină cunoscut oficial prin intermediul săpăturilor arheologice.
Un oraș care nu a fost uitat niciodată
Perioada este deosebit de interesantă și dintr-un alt motiv. Aproximativ în aceleași secole a fost realizată pictura „Coborârea de pe cruce”, atribuită lui Andrea Mantegna, redescoperită recent în Sanctuarul Fecioarei Binecuvântate din Pompeii.
Cele două povești nu sunt conectate direct și aparțin unor fire istorice separate. Dar ambele ne spun ceva important: Pompeii nu a fost un loc complet șters din memoria colectică după erupția devastatoare.
„Fără a diminua în vreun fel meritele unor arheologi precum Gioachino Alcubierre, venit din Spania și cel care a promovat primele săpături arheologice la Pompeii în 1748, trebuie să recunoaștem că aici a existat o comunitate locală care, încă din ziua de după erupție, a continuat să trăiască în Pompeii și să-i păstreze memoria”, a spus Zuchtriegel.
Un detaliu aparent simplu întărește această ipoteză: numele locului, „Civita”, care, potrivit directorului sitului arheolohic, reprezintă o dovadă a faptului că memoria locală despre orașul îngropat sub cenușă a persistat.
Fermierii și ciobanii care trăiau printre ruinele antice nu aveau instrumentele necesare pentru a descrie această moștenire în limbajul arheologiei moderne. Dar, a spus Zuchtriegel, acest lucru nu înseamnă că nu își aminteau de ea.
Tocmai aici se schimbă perspectiva: Pompeii nu a fost un oraș „renăscut” din nimic în secolul XVII, ci un loc care a continuat, în forme diferite, să fie o parte din viața și imaginația comunității locale.
„Pompeii este și a fost întotdeauna o comunitate moștenită”, a spus Zuchtriegel. Numele său, atunci, nu reprezintă doar o simplă reconstituire arheologică, ci semnul unei memorii care a rămas vie în zonă timp de secole.
Povestea „Pompeii după Pompeii” încă nu s-a spus cu totul. Artefactele descoperit în subteran s-ar putea dovedi a fi printre cele mai importante indicii pentru a finaliza acest puzzle în cele din urmă.
