
Cei doi candidați la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan și George Simion au fost invitați, marți, la o dezbatere la Camera de Comerț și Industrii a României. La dezbaterea organizată la sediul instituției a venit doar candidatul AUR, George Simion. În deschiderea dezbaterii, președintele CCIR, Mihai Daraban, a spus că mediul de afaceri a ajuns la plafonul maxim de toleranţă a acceptării de noi taxe şi ar trebui să fie protejat de factorul politic şi să nu fie împins să „păcătuiască”. Simion a declarat că instituții „precum ANAF”, vin să „sperie oamenii de afaceri”. Acesta a atacat și companiile străine, despre care a spus că au „o protecție reprezentantă de ambasadele statelor lor”, spre deosebire de companiile din România.
George Simion a anunțat că pleacă din țară, deși a fost invitat la dezbaterea organizată de Antena 3 CNN, pentru ora 20. Nici la dezbaterea organizată luni nu a participat.
„Sunt hărțuiți oamenii care au și altă părere”, a declarat George Simion, în deschiderea dezbaterii de la Camera de Comerț.
„Nu mai trăim în dictatură, nu mai poate cineva să ne pună pumnul în gură. Nu mai poate cineva prin instituții ale statului, precum ANAF, precum poliția economică, precum alte 38 de instituții cu abilități de control să vină și să sperie oamenii de afaceri. (...)
George Simion nu e un bau-bau, nu o să blocheze fondurile europene. George Simion este aici pentru a reveni la ordinea constituțională. Dacă are un singur partener cu care vrea să lucreze, acel partener îl reprezintă agenții economici.
În acest moment, impozitul pe muncă este cel mai mare din UE, și asta descurajează activitatea economică, la fel cum o fac și nenumăratele instituții de control, care controlează, presează, vin cu diferite pretenții la cele 72 de companii românești, pentru că cele 428 au deja o protecție reprezentantă de ambasadele statelor lor”, a mai spus candidatul AUR la prezidențiale.
Într-o discuție despre amenințarea Rusiei, președintele Camerei de Comerț și Industrii a declarat că „mi-ar fi fost frică de Rusia dacă avea PIB-ul Chinei”, moment în care Simion a intervenit și a spus că „Rusia reprezintă cea mai mare amenințare pentru România”.
În timpul dezbaterii, Simion a anunțat că va pleca din țară pentru a se întâlni cu „șefi de stat și de guvern”, ulterior a spus că are avion care îl duce „la o întâlnire importantă cu un șef de stat”. Tot el a anunțat că „în această seară” va avea o cină cu Mateusz Morawiecki, care este fostul premier polonez.
Mihai Daraban: „Mediul de afaceri ar trebui să fie protejat de factorul politic”
Mediul de afaceri a ajuns la plafonul maxim de toleranţă a acceptării de noi taxe şi ar trebui să fie protejat de factorul politic şi să nu fie împins să „păcătuiască”, a declarat, marţi, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, la o dezbatere electorală pe teme economice, organizată la sediul CCIR.
„Suntem la toleranţa maximă a acceptării de noi taxe. Şi noi nu vorbim din cărţi ca multe alte organizaţii care vorbesc dar nu au argumente. Nu avem situaţia fiscală a anului 2024, pentru că, după cum ştiţi, bilanţurile se depun până pe 31 mai, mai sunt întârziaţii aferenţi, deci putem să ne facem o imagine asupra anului 2024 undeva la 1 septembrie. Dar am ultimii doi ani. Şi ultimii doi ani ne arată că economia românească este într-o scădere, nu abruptă, dar lentă. Ce înseamnă asta? Înseamnă că în urmă cu 2 ani, la 846.000 de deponenţi de bilanţ fiscal, am avut 494 de miliarde de euro cifră de afaceri şi 54,6 miliarde de euro profit brut. Anul următor şi ultimul an pe care îl avem în statistică, în ciuda faptului că sunt 20.000 de agenţi economici în plus care au depus bilanţul la organele fiscale, în speţă 866.601, cifra de afaceri a scăzut la 490 miliarde de euro, profitul a ajuns la 51 (miliarde euro n.r), Nu sunt scăderi abrupte, dar este trendul pe care trebuie să-l vedem. De aceea vă spun că am ajuns la plafonul maxim de toleranţă a acceptării de noi taxe”, a precizat Daraban.
El a subliniat că una dintre tematicile ridicate în cadrul dezbaterii este temerea de taxe pe care o au oamenii de afaceri, care ar trebui protejaţi de factorul politic.
„Vreau să vă zic că mediul de afaceri ar trebui să fie protejat de factorul politic şi să nu fim împinşi să păcătuim. Suntem un organism viu şi organismul viu produce şi anticorpi, vrem nu vrem. Vreau să vă aduc aminte de celebra taxă de 1% pe cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro. În momentul aplicării taxei erau 1.042 de pacienţi, firme peste 50 de milioane de euro cifră de afaceri, şi o cifră de afaceri totală de 246 de miliarde de euro. În nici şase luni, cei 1.042 au devenit 1.017, iar baza de impozitare de la 246 a ajuns la 233. Repet, n-am încă cifra finală pentru anul trecut, dar la 1 septembrie putem sta din nou de vorbă. Deci, iată că mediul de afaceri nu stă chiar cu mâinile în sân şi aşteaptă să fie lovit cu taxe din stânga şi din dreapta. Am spus aceste lucruri pentru că o tematică pe care i-o ridicăm candidatului prezent astăzi este această temere de taxe pe care o avem”, a spus preşedintele CCIR.
Daraban: Dacă străinii pleacă din România, noi închidem lumina
O temă importantă pentru mediul de afaceri este rolul capitalului străin în economia românească, iar dacă străinii pleacă din România, noi închidem lumina la propriu şi la figurat, a declarat, marţi, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, la o dezbatere electorală pe teme economice, organizată la sediul CCIR.
„A doua temă foarte importantă pentru noi este rolul capitalului străin în economia românească. De multe ori am spus-o public că, dacă străinii pleacă din România, noi închidem lumina la propriu şi la figurat. Pe ce mă bazez? (...) Noi am făcut o statistică simplă, bazată pe 100% privat român, 100% privat străin. Şi n-am luat în calcul cele 1.480 de societăţi cu capital 100% de stat. Ei bine, 100% privaţi români suntem 813.711. Străinii sunt 27.594. Vreau să observaţi că noi suntem de 29,5 ori mai mulţi decât ei. Noi avem o cifră de afaceri, noi românii, de 254 de miliarde de euro, ei au 143 de miliard de euro. Deci iată că nu mai vorbim de 29,5 ori. Noi plătim pe muncă 31,8 miliarde de euro, celebrele taxe pe muncă. 19,67 miliarde de euro plătite de străini. (...) Deci iată că nu mai vorbim de 29,5 ori”, a explicat Daraban.
Potrivit datelor prezentate de acesta, pentru alte taxe, în afară de cele pe muncă şi de taxele pe profit, societăţile româneşti plătesc 3,76 miliarde euro şi cele străine 3,26 miliarde euro.
„Aici vorbim de taxe pe terenuri, pe clădiri şi aşa mai departe. Deci iar nu este acel raport de 29,5 ori. Am spus acest lucru pentru că se revede şi în situaţia de la comerţul exterior. (...) Vreau să vă spun că a scăzut şi numărul de exportatori români. De la 28.080 în 2023, anul trecut, am avut 26.979. Numărul de exportatori din România, persoane juridice române indiferent de forma de capital, străini sau românesc....”, a adăugat preşedintele CCIR.
Acesta a subliniat că deficitul balanţei comerciale a ajuns la 33,4 miliarde de euro. În 2023, importurile au fost de 122 de miliarde euro, iar în 2024 de 126 miliarde euro. În Top 100 exportatori, care realizează 50,7% din total export, care a fost de peste 92 de miliarde euro, sunt 3 firme româneşti, în Top 500, care realizează 74% din total export, se găsesc 72 de firme româneşti, iar în Top 1.000, care realizează 83,7% din total export, se găsesc 209 firme româneşti.
„Am ţinut să menţionez, pentru că aştept răspunsul candidatului, am ţinut să menţionez rolul pe care capitalul străin îl are în macro-stabilitatea economică a României”, a punctat Mihai Daraban.