Hora Unirii nu va fi organizată, în acest an, de Mica Unire, pe 24 ianuarie 2022, la Iaşi, decizia fiind luată şi anunţată de primarul Mihai Chirica.
Într-o conferinţă de presă, primarul a explicat că "se anunţă o zi de 24 ianuarie fierbinte", având în vedere anunţul făcut de reprezentanţii AUR referitor la o manifestaţie de ziua Micii Uniri.
"Există o agitaţie naţională pe care o provoacă formaţiunea AUR, prin care vor să demonstreze care este reţeta de fabricare a apei calde”, a explicat Mihai Chirica.
De asemenea, edilul a explicat că "e foarte clar că nu mai facem manifestări populare", pe fondul creşterii alarmante a ratei de infectare.
Mihai Chirica a precizat că nu poate fi controat accesul în Piaţa Unirii din Iaşi şi că nu îşi doreşte altercaţii între vaccinişti şi antivaccinişti.
"Nu vreau să fac circ dintr-un moment atât de important. Prin urmare, mai toate manifestările vor fi în sediile mai multor instituţii - Muzeul «Regina Maria», Muzeul de Istorie Naturală, Mănăstirea «Sf. Trei Ierarhi», Cercul Militar şi Palatul Roznovanu", a precizat primarul Iaşului.
Singurul moment festiv oficial va fi depunerea unei coroane de flori - şi rămâne de văzut dacă el va avea loc în Piaţa Unirii au la mormântul lui Alexandru Ioan Cuza din biserica „Sf. Trei Ierarhi”, notează ziaruldeiasi.ro.
Hora Unirii, anulată de Mica Unire la Iaşi
Unirea Principatelor Române, cunoscută și ca Mica Unire, a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.
Procesul unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată de succesorul său, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România, potrivit Wikipedia.
