Explicațiile vin în contextul în care autoritățile române încă nu au confirmat oficial dacă explozia produsă luni dimineața în zona digului de la Costinești a fost provocată de o mină marină.
"În primul rând, trebuie subliniat faptul că avem acest vânt dominant dinspre larg spre litoral, adică minele sau orice obiecte plutitoare vor fi aduse de valuri către plajă, către zona digurilor. Acesta este un element care a favorizat, să spunem, situația de la Costinești, cu toate că încă nu este clar dacă acolo a fost o mină sau altceva.
Mergând mai departe, ceea ce a fost descoperit - cele cinci mine, aceasta fiind a 6-a descoperite de la începutul conflictului războiului din Ucraina - face parte din barajul de mine lansat de Ucraina pentru a-și proteja litoralul în zona Odesa.
Nu este exclusă nici posibilitatea lăsării intenționate a unor asemenea mine, pentru a crea acele raioane periculoase pentru navigație, așa cum a declarat Federația Rusă. Deci în aceste condiții, sunt normale măsurile luate de Forțele Navale Române, de a patrula, de a verifica situația pe mare, în situația în care avem vântul și valurile către litoral.
Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea: "De regulă, minele nu explodează dacă ajung pe plajă"
De regulă, ele (minele) merg de-a lungul litoralului pe curent, de la nord spre sud, și mai nimerește câte una care vine și spre litoral.
Ele devin periculoase, să spunem, în situația în care se lovesc de dig, adică de stabilopozi, de pietre, de ceva foarte consistent, rezistent, (precum) corpul navei, conform menirii pentru care au fost construite.
În rest, ele dacă ajung pe plajă, de regulă, nu explodează. Există pericolul doar dacă are loc un contact puternic sau dacă cineva care vede un asemenea obiect se duce și începe să-l lovească cu ceva contondent, să vadă ce se întâmplă.
Minele, când sunt instalate în mod normal în dispozitivul de apărare a unui litoral, stau undeva la adâncime. Se lansează de la o adâncime a apei de 20-30 de metri.
Sunt legate cu un lest de fundul mării și, după aceea, se reglează o adâncime față de suprafața apei, în funcție de nava care pentru care sunt destinate.
Cele care ajung să plutească în derivă înseamnă că nu mai au acel cablu prin care sunt semnalizate. Deci s-a întâmplat ceva la acel cablu, acel cablu s-a rupt de lest și ele încep să plutească pe mare.
Cele cinci care au fost descoperite de la începutul războiului din Ucraina au fost, toate, astfel de mine", a spus contraamiraul (r) Constantin Ciorobea la Antena 3 CNN.
