The Guardian: A reușit România să rupă legătura dintre creșterea economică și emisiile de carbon?
Publicat acum 2 ore si 31 minute
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat joi seară, la Antena 3 CNN, că România a plătit anul trecut aproape 50 de miliarde de lei doar pe dobânzi la datoria publică. El a precizat că în ultimele luni costurile de împrumut au început să scadă, pe fondul reducerii deficitului bugetar.
„Datoria, da, este de ordinul miliardelor. Este un cost foarte important pe care îl plătim astăzi. Anul trecut a fost vorba de aproape 50 de miliarde de lei.
Vreau să vă arăt cum au evoluat dobânzile în ianuarie, ca să vedeți care a fost efectul faptului că noi am anunțat că avem un deficit mai mic cu 1%.
Deja la 6 luni și 1 an suntem sub 6%.
Noi n-am mai fost sub 6% din martie 2022, deci noi din martie 2022 până astăzi nu am revenit sub 6%”, a explicat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Ministrul a explicat că în ianuarie costurile de finanțare au început să scadă, după ce România a anunțat un deficit bugetar mai mic decât cel estimat inițial.
Totodată, el a mai precizat că randamentele au scăzut și la împrumuturile în euro, inclusiv la maturitățile de 10 ani.
„Eu fac tot posibilul prin tot ceea ce fac prin toate acțiunile pe care le întreprind în Ministerul de Finanțe, inclusiv modul în care elaborăm bugetul pe 2026, să transmitem aceste semnale de încredere și consecvență că disciplina fiscală continuă și că nu este un efect temporar. Nu facem șase luni și după aceea iar oprim și după aia iar cresc deficitele. Și dacă transmitem aceste mesaje care se vor vedea în execuțiile bugetare din fiecare lună, atunci vom căpăta din ce în ce mai multă încredere.
Cum? Pe măsură ce scad dobânzile, va crește apetitul pentru creditare și banii se duc în privat, banii se vor duce către cei care vor să facă investiții și asta este cheia repornirii economiei, pentru că asta afectează absolut toată economia României, nu doar pe noi, când finanțăm datoria publică.
Deci asta este diferența la lei.
Tot în ultima lună, la euro este o scădere doar în ianuarie. Eu vorbesc de scădere în ianuarie, ca efect al faptului că România a excelat un pic în privința țintei de deficit și în loc de 8,4 am făcut 7,6.
Deci, spre exemplu, la 10 ani am scos de la 7,09 la 5,23.
La sume mari, toate aceste scăderi au un impact enorm”, a mai adăugat ministrul Finanțelor.