După 20 de luni de turbulențe în relațiile transatlantice, oficialii UE se tem că antipatia președintelui american față de liderul Ucrainei este prea mare pentru ca acesta să facă un efort sincer pentru o pace echitabilă, în care agresorul să nu fie tratat mai bine decât victima, scrie Politico. Printr-o remarcă făcută aproape în treacăt săptămâna aceasta, Donald Trump a transmis clar că nu consideră războiul din Ucraina un conflict în care ambele părți poartă o parte din vină. „Sincer, Rusia se descurcă în Ucraina”, a declarat președintele american. „Nu a făcut prea multe”.
Pentru locuitorii Kievului, care au îndurat săptămâni de bombardamente tot mai intense, și pentru aliații Ucrainei din întreaga Europă, declarația a consolidat impresia tot mai răspândită că Statele Unite au trecut de partea lui Vladimir Putin în acest război.
„Negociatorii americani încearcă de aproape doi ani să determine Ucraina să capituleze”, a declarat, marți, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, în fața Parlamentului European. Motivul pentru care Ucraina nu a „capitulat în condițiile impuse de Putin” până acum este sprijinul substanțial oferit de Europa, a adăugat ea.
În încercarea de a înțelege cea mai recentă schimbare de atitudine a lui Trump față de Ucraina, unii oficiali și diplomați europeni consideră că explicația ține în aceeași măsură de preferințele personale ale președintelui american și de obiectivele politice ale țării sale.
„Cred că este într-adevăr ceva personal”, a declarat David Lidington, fost ministru în guvernul britanic și în prezent cercetător asociat de rang înalt la Royal United Services Institute, unul dintre cele mai importante centre de analiză în domeniul securității din Londra.
„Trump este egocentric. Preferințele sale personale pentru dictatori și autocrați, dorința de a crea oportunități pentru companiile americane (...) sunt elemente foarte importante ale motivației sale”.
În discuțiile private, oficialii UE sunt de aceeași părere.
„Lui Trump nu îi place Zelenski. Pur și simplu nu îl place”, a declarat un oficial guvernamental care i-a urmărit îndeaproape pe ambii lideri.
„Asta îngreunează obținerea sprijinului american pentru pace. Pentru Trump, totul este un acord de afaceri rațional, până când nu mai este”.
Un diplomat anonim dintr-o țară a UE a declarat că Trump, cunoscut pentru cât e de influențabil, s-ar putea răzgândi din nou și ar putea reveni asupra măsurilor recente împotriva Ucrainei. Președintele american și-a schimbat în repetate rânduri poziția în numeroase privințe, „cu o singură excepție”, a spus diplomatul. „Pare să îi susțină pe ruși”.
„A criticat Ucraina, UE, NATO, dar aproape niciodată nu a spus ceva critic despre Putin. Este frapant. Trebuie să avem de-a face cu o administrație care pare să fie, înainte de toate, pro-rusă”, a adăugat diplomatul.
Pierderi tot mai mari
Pentru Ucraina și aliații săi europeni, perspectiva că nimic nu poate schimba și nu va schimba poziția lui Trump față de Zelenski este sumbră.
După patru ani și jumătate de război, Ucraina începe să rămână fără resurse financiare și mijloace de apărare antiaeriană. În plus, din cauza sprijinului tot mai mare pentru dreapta populistă europeană, Ucraina riscă să piardă și din susținerea politică în lunile următoare.
Emisarul lui Trump, Steve Witkoff, s-a întâlnit, marți, la Oslo cu președintele ucrainean și cu liderii Norvegiei și Finlandei, iar miercuri urmează să plece la Sankt Petersburg pentru a discuta propunerile de pace cu conducerea rusă, în timp ce Casa Albă intensifică presiunile pentru obținerea unei încetări a focului.
Una dintre variantele care îi vor fi propuse lui Putin este organizarea unui summit trilateral cu Trump și Zelenski. Încercările anterioare de a-l convinge pe dictatorul rus să participe la o asemenea întâlnire au eșuat, însă, iar diplomații europeni nu cred că Putin manifestă o dorință reală de încetare a focului.
Tocmai de aceea ostilitatea lui Trump față de Zelenski este atât de problematică.
„Există un consens clar în întreaga Europă că Putin nu dorește pacea”, a declarat un al doilea diplomat european. „Va trebui constrâns să accepte pacea”.
Însă, în loc să îi impună condiții lui Putin, Trump și-a intensificat presiunile asupra lui Zelenski, chiar și în timp ce Rusia și-a înmulțit atacurile asupra orașelor ucrainene în această lună.
Liderul ucrainean resimte aceste presiuni, după cum le-a mărturisit omologilor săi europeni în timpul unor întâlniri private desfășurate săptămâna trecută la Bruxelles, potrivit primului diplomat.
Într-o serie de declarații extrem de critice din ultimele zile, Trump a susținut că lui Zelenski „nu îi pasă” și că „nu vrea să pună capăt acestui război”, sugerând și că ar trebui înlocuit fie din funcția de președinte, fie din cea de negociator al Ucrainei.
„Președintele (dictatorul - n. red.) Putin ar dori să se ajungă la o înțelegere”, a declarat Trump. „Președintele Zelenski ar fi putut rezolva acest război sau ar fi putut încheia un acord de multe ori”.
Umilirea din Biroul Oval
Antipatia lui Trump ar putea data încă din 2019, din timpul primului său mandat, când i-a cerut liderului ucrainean să îl ajute într-o investigație împotriva lui Joe Biden, cel care avea să îl învingă la următoarele alegeri prezidențiale, a explicat Lidington.
O serie de întâlniri tensionate din anii următori, inclusiv cea din Biroul Oval din februarie 2025, au consolidat această impresie, a adăugat el.
„A fost clar că, la acea întâlnire infamă de la Casa Albă, Trump și Vance plănuiseră să îl umilească public pe Zelenski. Încă de atunci mi s-a părut că exista o componentă personală puternică”, a declarat Lidington.
„Cred că mai există un element: dacă ne uităm la oamenii pe care Trump încearcă să îi atragă de partea sa, tind să fie lideri autoritari, bărbați puternici, cu accent pe cuvântul «bărbați»”, a continuat el.
Lidington și-a amintit de o cină la care a participat în 2018, alături de lideri din întreaga lume, organizată la Paris pentru a marca centenarul încheierii Primului Război Mondial.
Președintele francez, Emmanuel Macron, și cancelara germană de la acea vreme, Angela Merkel, erau gazdele principale, așezate la masa de onoare, dar Trump nu părea interesat să aibă conversații de curtoazie cu niciunul dintre ei, a povestit Lidington.
„Din limbajul corporal era destul de evident că Trump nu avea răbdare cu ei și că unul dintre oamenii cu care își dorea cu adevărat să discute era Erdogan, alături de alții care se apropiau mai mult de imaginea liderului autoritar pe care lui Trump îi place să o proiecteze despre sine”, a observat el.
„Povești ciudate”
Un oficial de rang înalt dintr-o țară europeană, familiarizat cu negocierile privind Ucraina, a declarat că motivațiile lui Trump sunt parțial politice, parțial legate de calcule privind beneficiile economice și parțial influențate de relațiile personale.
„În prezent, se află într-un ciclu electoral și au nevoie de cineva pe care să dea vina pentru creșterea prețurilor”, a spus oficialul. „În general, Trump are preferințe pentru anumite tipuri de oameni și lideri. De fapt, îi plac oamenii de succes și cei veseli”.
În ultimele zile, Zelenski a avertizat că Ucraina înregistrează tot mai multe victime civile deoarece Statele Unite și-au redus sprijinul, inclusiv prin restricționarea serviciilor Starlink și Starshield, care ajută Ucraina să se apere împotriva atacurilor rusești și să își planifice operațiunile.
„Încă nu avem nicio explicație pentru acest lucru, doar tot felul de povești ciudate”, le-a declarat Zelenski luni congresmenilor americani.
În această lună, avertismentele anticipate privind atacurile rusești cu rachete, transmise de partenerii americani, nu au mai ajuns în mod obișnuit la autoritățile ucrainene. De asemenea, Ucraina se confruntă cu o penurie tot mai gravă de rachete interceptoare Patriot, a precizat el.
Pentagonul nu a dat un comentariu oficial privind nemulțumirile exprimate de Ucraina.
Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina a anunțat că luna trecută au fost uciși 328 de civili și răniți peste 2.000 în întreaga țară, ceea ce reprezintă o creștere de 85% față de septembrie 2025.
Potrivit ONU, primele două săptămâni din octombrie s-au numărat printre cele mai sângeroase perioade pentru civilii ucraineni din ultimii ani, din cauza intensificării atacurilor cu rachete și drone.
Primul diplomat european citat anterior a declarat că numeroase guverne europene sunt iritate de faptul că Trump le-a exclus până acum din discuțiile sale cu Putin.
„Probabil că există mult mai multe contacte între americani și ruși decât știm noi”, a spus diplomatul.
Întâlnirea de marți cu Witkoff, în Norvegia, a readus în discuție posibilitatea unor negocieri directe cu Putin, cel puțin pentru Zelenski.
„Astăzi a fost o zi bună pentru pace”, a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb, după participarea la negocierile de la Oslo.
„La nivel de conținut și din punct de vedere tehnic, am făcut de fapt foarte multe progrese, fără prea multă publicitate, în ultima săptămână sau cam așa ceva. Acum simt că procesul a revenit pe drumul cel bun”, a spus Stubb.
Procesul evoluează din nou în direcția potrivită, a adăugat el.
„Sperăm să nu facem niciun pas înapoi”.