România va intra în recesiune economică la finalul trimestrului doi al anului 2009. Anunţul a fost făcut duminică de preşedintele Traian Băsescu, în cadrul unei şedinţe de Guvern. Preşedintele a declarat că realitatea economică nu justifică optimismul Băncii Naţionale a României. El a explicat că produsul intern brut este în scădere pentru al doilea trimestru consecutiv, ceea ce înseamnă intrarea ţării în recesiune. În acest context, Traian Băsescu a tras semnalul de alarma fata de respectarea fondului de salarii . Preşedintele a subliniat ca nu există fonduri pentru creşterea salariilor şi, mai mult, se estimează o nouă rectificare negativă.
Deja produsul intern brut a scăzut cu 6,4% în primul trimestru şi se pare că tendinţa de scădere continuă în trimestrul doi, contrar previziunilor Băncii Naţionale, care susţinea în luna aprilie că România traversează o recesiune în formă de "V", iar punctul minim al acesteia a fost atins în primul trimestru.
"Plecând de la premisa că suntem parteneri în momente de criză, să ştiţi că în mod ferm rămân partenerul Guvernului până când trece criza, în speranţa că trece în timp util. Părărea mea este, deşi nu am elemente definitive, că optimismul manifestat de BNR în luna aprilie nu are acoperire în evoluţiile viitoare economice şi vom avea scădere şi în trimestrul doi, ceea ce înseamnă intrare în recesiune după toate normele", le-a spus Băsescu miniştrilor.
În ceea ce priveşte tema principală a întâlnirii de duminică de la Guvern, programul ?Prima Casă?, preşedintele este de părere că dobânzile la împrumuturile bancare ar trebui să se situeze în jurul valorii de 5% pentru creditele în euro. El a încurajat băncile să se implice în acest program, având în vedere şi faptul că statul îşi asumă toate riscurile, garantând creditele de până la 60.000 de euro.
Un curs susţinut de BNR
Suma medie de bani injectată de către banca centrală în luna octombrie a fost de 3,5 miliarde de lei, acordată pieţei prin facilitatea de credit Lombard şi swap valutar, a declarat viceguvernatorul BNR, Cristian Popa.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu anunţa, atunci, că datoria publică a României atingea la 12 la sută, un nivel foarte scăzut, ca raport în PIB. Guvernatorul nu era de accord nici cu un împrumut din partea Fondului Monetar Internaţional spunând că, şi aşa, rezerva valutară a României e prea mare.
În mai, BNR injecta pe piaţă 2,52 miliarde de lei, la o dobândă de 9,5% pe an, egală cu rata de politică monetară. 13 bănci luau parte la operaţiunea menită să susţină un curs de 4,17 lei/euro.
În iunie, BNR a realizat o altă operaţiune de tip repo, prin intermediul căreia a injectat în piaţă 2,8 miliarde de lei, la o dobândă de 9,5% pe an, egală cu rata de politică monetară, după ce marţi a împrumutat instituţiile de credit cu 3,4 miliarde lei.
La operaţiune au luat parte zece bănci, iar împrumutul ajunge la scadenţă pe 13 iulie. Operaţiunea era menită să susţină un curs de 4,1963 leu/euro.
Unde sunt banii de la FMI?
"Statul român s-a împrumutat, dar nu pentru statul român ci pentru firmele străine din România. După cum văd, în ciuda asigurărilor guvernului, lucrurile se petrec exact cum am spus în urmă cu ceva timp: am împrumutat bani, dar banii pleacă în străinătate", declara analistul economic Ilie Şerbănescu la emisiunea Sinteza Zilei.
România a împrumutat, în luna mai, 20 miliarde euro pentru a reuşi să treacă fără probleme de criză. 12,95 de miliarde au venit de la FMI, iar suma a intrat în rezervele Băncii Naţionale. Aceşti bani urmau să ajute băncile aflate în dificultate, dându-le posibilitatea de a reduce dobânzile şi de a-şi recâştiga clienţii.
Partea română a convenit cu reprezentanţii FMI în privinţa unui acord stand-by cu fondul de 12,95 miliarde euro, restul de aproximativ 8 miliarde fiind acoperit cu împrumuturi de la Uniunea Europeană, Banca Mondială şi BERD. În schimbul banilor, FMI a fixat criterii de performanţă trimestriale pentru deficitul bugetar şi a stabilit o ţintă pentru rata inflaţiei de 4,5% pentru 2009 şi de 2,5% pentru 2010.
În recesiune, dar cu restricţii economice
Împrumutul de la FMI obligă România la respectarea unor condiţii pe parcursul desfăşurării acordului, precum inflaţia, deficitul bugetar sau nivelul rezervelor. Pe primul trimestru, ţinta de deficit este de 8,3 miliarde lei, pentru al doilea - 14,5 miliarde lei, iar în cel de-al treilea trimestru deficitul nu poate depăşi 18,6 miliarde lei.
În cazul în care România se va abate de la aceste ţinte cu mai mult de 200 de milioane de lei pe trimestru, ministrul Finanţelor va trebuie să dea explicaţii direct Fondului.
Rata anuală a inflaţiei din fiecare trimestru este criteriu de performanţă în acordul cu FMI. Dacă aceasta va fi depăşită cu două puncte procentuale a nivelului central stability, se vor adopta măsuri, potrivit memorandumului tehnic publicat miercuri.
Ţinta indicativă pentru 2009 a fost fixată la 4,5% plus/minus un punct procentual.
În iunie şi septembrie, rata va trebui să se încadreze într-un interval de plus/minus un punct procentual faţă de nivelul central stabilit la 6,4%, respectiv 5,7%.
Rezervele internaţionale nete ale Băncii Naţionale a României (BNR) vor putea să scadă în acest an cu maxim 9 miliarde de euro, faţă de nivelul de 25,53 miliarde euro calculat pentru finele lui 2008.
Antena3.ro
