Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Ucraina a cerut ajutorul României și Poloniei din cauza deficitului de electricitate
- Parlamentul ucrainean cere Uniunii Europene să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina
- Ucraina condamnă planurile Rusiei de a organiza alegeri prezidenţiale în 2024 pe teritoriul ocupat
- Olaf Scholz: Germania trebuie să fie pregătită să continue eforturile de ajutorare a Kievului până în 2025
- Strategi militari: Ucraina ar putea să nu fie capabilă să adune resursele pentru o contraofensivă notabilă până în 2025
- Avertismentul unui oficial de la Casa Albă în privința costurilor neacordării de sprijin pentru Ucraina
- Atac cu dronă asupra regiunii Herson. O persoană a murit
- Soția lui Volodimir Zelenski vorbește despre un „pericol de moarte” pentru Ucraina în lipsa sprijinului financiar occidental
- Ucraina a aprobat Legea minorităților naționale
- România sprijină aderarea Ucrainei la UE
- Rusia a reluat utilizarea bombardierelor strategice pentru atacuri asupra Ucrainei
- Trupe ucrainene se antrenează în Polonia pentru războiul de iarnă cu rușii
- Kievul îi îndeamnă pe ucraineni să economisească energia electrică
- Armata rusă a pierdut aproape 1.000 de oameni în ultima zi, potrivit Kievului
- Ucraina a doborât 14 din 19 rachete rusești. Un civil mort și alți patru răniți
Update 23:25. Ucraina a cerut ajutorul României și Poloniei din cauza deficitului de electricitate
Ucraina a fost nevoită să ceară asistenţă de urgenţă din România şi Polonia pentru a treia oară de la începutul iernii din cauza unui deficit în sistemul energetic, informează Ukrainska Pravda, care citează un comunicat al Ukrenergo, compania energetică națională a Ucrainei.
Ucraina a solicitat un ajutor de urgență cu o capacitate de 300 MW din partea României și Poloniei. Anterior, Ukrenergo a solicitat ajutor pe 7 și 8 decembrie. Principalul motiv al deficitului este nevoia de capacitate de generare.
„Un grup de la centrala termică a intrat în reparație de urgență, iar altul a intrat în reparație programată în timpul zilei. Mai multe unități sunt în curs de restaurare în regiunea de front după bombardamentele de artilerie, iar în alte regiuni după atacurile masive cu rachete din iarna trecută”, notează Ukrenergo.
Deficitul este afectat și de nivelul ridicat al consumului de electricitate, în pofida încălzirii și a zilei libere. Ukrenergo îi îndeamnă pe cetățeni să consume cu înțelepciune energia electrică.
Update 22:00. Parlamentul ucrainean cere Uniunii Europene să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina
Parlamentul ucrainean a cerut Uniunii Europene să deschidă negocieri cu această ţară în vederea aderării la blocul comunitar, relatează DPA sâmbătă, citată de Agerpres.
Parlamentarii ucraineni din Rada supremă au făcut apel la ţările UE să aprobe negocierile de aderare cu Ucraina începând de vineri, potrivit unei declaraţii adoptate de majoritatea parlamentară. Delegatul parlamentar Iaroslav Jelezniak a postat despre vot pe Telegram.
Parlamentul ucrainean s-a reunit cu uşile închise din cauza legii marţiale impuse în timpul războiului împotriva invaziei în curs a Rusiei.
Liderii europeni urmează să decidă, în cadrul unui summit al UE săptămâna viitoare, dacă vor începe sau nu negocierile de aderare cu Ucraina. În timpul războiului, liderii europeni au încurajat în mare măsură aspiraţiile europene ale Ucrainei.
Cu toate acestea, în unele capitale ale UE există îngrijorări cu privire la provocările şi costurile potenţiale ale integrării Ucrainei, o ţară mare, cu un sector agricol important, care este în medie mult mai săracă decât actualele ţări din UE.
Parlamentul ucrainean a cerut, de asemenea, ţărilor UE să continue să acorde ajutor militar şi financiar ţării, în contextul în care continuă luptele sângeroase pe frontul împotriva Rusiei.
În apel se spune că este nevoie urgentă de ajutor militar şi că va fi nevoie de asistenţă financiară pentru a repara distrugerile de amploare provocate de Rusia.
Legislativul Ucrainei solicită, de asemenea, noi pachete de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei, pentru a exercita presiuni economice şi politice asupra ţării pentru a pune capăt războiului.
Rusia a lansat o invazie militară la scară largă în Ucraina la 24 februarie 2022, după ce a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014 şi a oferit sprijin forţelor separatiste pro-ruse din estul Ucrainei.
Ucrainei i s-a acordat statutul de ţară candidată la UE în 2022, dar rămâne neclar dacă blocul va face progrese în ceea ce priveşte începerea negocierilor de aderare. Cu doar câteva zile în urmă, premierul ungar Viktor Orban a ameninţat că va bloca discuţiile, acuzând totodată Ucraina că nu a reuşit să implementeze toate reformele necesare.
Update 20:45. Ucraina condamnă planurile Rusiei de a organiza alegeri prezidenţiale în 2024 pe teritoriul ocupat
Ucraina a condamnat, sâmbătă, cu fermitate planurile Rusiei de a organiza alegeri prezidenţiale în primăvara anului viitor pe teritoriul ocupat, angajându-se să îi pună sub acuzare pe toţi observatorii trimişi să le monitorizeze, transmite Reuters.
Camera superioară Parlamentului Rusiei a stabilit săptămâna aceasta ca alegerile prezidenţiale ale ţării să aibă loc în martie anul viitor, iar preşedintele Valentina Matvienko a declarat că locuitorii din patru regiuni ucrainene ocupate vor putea vota pentru prima dată.
Rusia susţine că a anexat regiunile Doneţk, Luhansk, Zaporijia şi Herson din estul şi sudul Ucrainei, în timpul referendumurilor de anul trecut, dar nu controlează pe deplin niciuna dintre ele.
De asemenea, a confiscat peninsula Crimeea din Marea Neagră de la Ucraina în 2014.
„Solicităm comunităţii internaţionale să condamne cu hotărâre intenţia Rusiei de a organiza alegeri prezidenţiale în teritoriile ucrainene ocupate şi să impună sancţiuni celor implicaţi în organizarea şi conduita lor”, a declarat Ministerul de Externe al Ucrainei într-un comunicat.
De asemenea, a avertizat ţările să nu trimită observatori la „pseudo-alegeri”, spunând că infractorii se vor „confrunta cu răspunderea penală”.
„Orice alegeri din Rusia nu au nimic de-a face cu democraţia. Ele servesc doar ca un instrument de menţinere a regimului rus la putere”, a spus ministerul.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat vineri că va candida din nou la preşedinție, o mişcare care îl poate menţine la putere până în 2030.
Update 18:30. Olaf Scholz: Germania trebuie să fie pregătită să continue eforturile de ajutorare a Kievului până în 2025
Cancelarul german Olaf Scholz a reiterat faptul că lumea se confruntă cu un război de durată în Ucraina în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, afirmând că Germania trebuie să fie pregătită să continue eforturile de ajutorare a Kievului până în 2025, relatează The Guardian.
„De aceea, dacă este necesar și dacă alții se reduc, noi trebuie să fim capabili să aducem, eventual, o contribuție și mai mare”, a spus el.
#Germany must be ready to support #Ukraine when aid from other countries weakens - Scholz
— NEXTA (@nexta_tv) December 9, 2023
At the same time, the Chancellor noted that Berlin needs to increase assistance to Kyiv "if others begin to hesitate."
The Chancellor probably had in mind the political situation in the… pic.twitter.com/42oZhfeIuu
Update 16:30. Strategi militari: Ucraina ar putea să nu fie capabilă să adune resursele pentru o contraofensivă notabilă până în 2025
Ucraina ar putea să nu fie capabilă să adune resursele necesare pentru a lansa o contraofensivă notabilă până în 2025, au declarat diplomați și strategi militari occidentali pentru Wall Street Journal, relatează The Guardian.
Forțele de la Kiev se pregătesc acum pentru ceea ce ar putea fi o perioadă prelungită în care doar vor încerca să oprească orice alte progrese rusești.
Președintele Volodimir Zelenski a ordonat săptămâna trecută construirea unei rețele extinse de fortificații pe câmpul de luptă pentru a ajuta trupele să țină linia. Cu ocazia Zilei Forțelor Armate din 6 decembrie, Zelenski a recunoscut dificultatea luptei pentru recucerirea teritoriilor ocupate, dar a îndemnat la perseverență. „Există cu adevărat o alternativă? Nu”, a declarat el într-un discurs video.
Este o schimbare bruscă de atitudine față de începutul acestui an, când Kievul – susținut de armele occidentale – și-a propus să expulzeze trupele rusești din teritoriul ucrainean pe care îl ocupau.
Aliații Ucrainei au sperat că ar putea provoca suficiente daune forțelor rusești pentru ca președintele Vladimir Putin să considere războiul inutil și să accepte negocieri acceptabile pentru Kiev.
Update 15:00. Avertismentul unui oficial de la Casa Albă în privința costurilor neacordării de sprijin pentru Ucraina
Renunțarea la sprijinul acordat Ucrainei în lupta cu Rusia ar avea un cost ridicat pentru interesele economice și de securitate ale SUA, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, vineri 8 decembrie, relatează The Kyiv Independent.
„Dacă credeți că costul sprijinirii Ucrainei este ridicat acum, gândiți-vă (…) cât de ridicat va fi în avuție națională și în sânge american dacă va trebui să începem să acționăm conform angajamentelor noastre în temeiul articolului cinci”, a declarat Kirby, referindu-se la articolul din tratatul NATO care prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat unul asupra întregii alianțe, iar aliații trebuie să acorde asistență militară imediată.
Declarațiile lui John Kirby vin în contextul în care, în această săptămână, republicanii din Senatul SUA au repins un proiect de lege care prevedea, printre altele, acordarea de noi ajutoare financiare pentru Ucraina.
Kirby a catalogat mișcarea ca fiind „un mare cadou pentru Vladimir Putin”.
„Dacă vă pasă de securitatea noastră națională, ar trebui să îl vedeți pe domnul Putin așa cum este, ar trebui să vedeți Rusia așa cum este și să realizați că a ajuta Ucraina – și nu cer bocanci pe teren – a o ajuta să câștige acest război este foarte mult în interesul nostru de securitate națională și în interesul de securitate națională al tuturor aliaților noștri din Europa”, a mai spus oficialul american.
Update 14:30. Atac cu dronă asupra regiunii Herson. O persoană a murit
Atacul cu dronă a vizat orașul Berislav, din regiunea Herson, în dimineața zilei de sâmbătă, 9 decembrie.
O persoană a murit și alta a fost rănită, a anunțat biroul procurorului regional, citat de The Kyiv Independent.
Lovitura a avut loc în timp ce cele două victime se plimbau pe stradă. Incidentul este investigat ca o potențială crimă de război și de crimă intenționată, a mai precizat biroul procurorului.
Berislav se află la aproximativ 70 de kilometri est de orașul Herson, pe malul râului Nipru, vizavi de orașul Kahovka, ocupat de forțele ruse.
Update 12:20. Soția lui Volodimir Zelenski vorbește despre un „pericol de moarte” pentru Ucraina în lipsa sprijinului financiar occidental
Olena Zelenska, soția președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski, a declarat, într-un interviu pentru BBC, că dacă statele occidentale nu vor continua să sprijine Ucraina, ar înseamna că țara este „lăsată să moară”.
Declarațiile primei doamne a Ucrainei vin după ce republicanii din Senatul american au blocat recent un proiect de lege care prevedea, printre altele, acordarea de noi ajutoare financiare pentru Kiev.
„Avem cu adevărat nevoie de ajutor. Cu cuvinte simple, nu ne putem plictisi de această situație, pentru că, dacă o facem, murim. Iar dacă lumea obosește, ne va lăsa pur și simplu să murim”, a spus Olena Zelenska în interviul care va fi difuzat duminică.
„Ne doare foarte tare să vedem semnele că dorința puternică de a ajuta s-ar putea estompa. Este o chestiune de viață pentru noi”, a adăugat soția președintelui ucrainean.
Update 11:35 - Ucraina a aprobat Legea minorităților naționale
Parlamentul ucrainean, în unanimitate, legea cerută de România privind drepturile minorităților.
Proiectul era esențial pentru aprobarea aderării țării vecine la Uniunea Europeană.
Aceasta este pentru a doua oară când Ucraina face modificări la legea privind minoritățile naționale.
Actul urmează să ajungă acum la promulgare la preşedintele Volodimir Zelenski.
Update 10:00 - Începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina şi Republica Moldova este "pasul firesc", a afirmat, vineri, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu.
Șefa diplomației române a participat la o conferință de presă comună alături de viceprim-ministrul pentru Integrare europeană şi euroatlantică al Ucrainei, Olga Stefanişina.
Odobescu a reiterat sprijinul "clar" al României pentru anunţarea deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina şi Republica Moldova, la Consiliul European, de săptămâna viitoare.
"Este pasul firesc, care dă recunoaşterea necesară şi meritată eforturilor atât ale Ucrainei, cât şi ale Republicii Moldova", a arătat ea.
Odobescu a spus că "poziţia României este fundamentată pe principiul meritelor individuale ale statelor candidate, element definitoriu al politicii de extindere a Uniunii Europene".
Mai mult, ea a remarcat că, în cazul Ucrainei, "vorbim de un efort administrativ convingător şi totodată impresionant prin anvergură.
Este cu atât mai notabil faptul că acest efort a fost întreprins în condiţii extrem de dificile, ale războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei".
"Depunem împreună eforturi pentru ca la finalul Consiliului European de săptămâna viitoare să avem deciziile pe care Ucraina, Moldova şi România le aşteaptă", a mai spus Luminiţa Odobescu.
Update 09:00 - Vladimir Putin va candida pentru un nou mandat ca președinte al Rusiei
Vladimir Putin a anunțat că va candida pentru un nou mandat la președinția Rusiei.
Liderul de la Kremlin s-a prefăcut că a acceptat o cerere făcută de un lider al așa-zisei Republici Populare Donetsk, teritoriu ucrainean anexat ilegal de Rusia.
Update 00:00 Serviciul ucrainean de Securitate (SBU) este acuzat că a organizat două atacuri de sabotaj asupra căilor ferate din Bureatia, o regiune din Extremul Orient rus. Aceste incidente au avut loc în nopțile de 29 spre 30 noiembrie și de 30 noiembrie spre 1 decembrie, potrivit unei surse din cadrul forțelor de ordine ucrainene citate de AFP.
Potrivit relatărilor, agenți ucraineni au reușit să se infiltreze adânc în teritoriul rus, provocând distrugeri semnificative, dar fără a cauza pagube majore. Înregistrările video realizate în timpul primei nopți de sabotaj arată flăcări impresionante ridicându-se deasupra copacilor în regiunea Bureatia.
Conform informațiilor furnizate de sursa citată de AFP, patru dispozitive explozive au fost detonate în Tunelul Besolov din Severomuisk, cel mai lung tunel din Rusia, în timpul trecerii unui convoi de produse petroliere. Această rută este crucială, conectând China și Rusia, iar recent, pe ea s-a livrat muniție nord-coreeană.
A doua operațiune de sabotaj a vizat o altă porțiune a căii ferate, iar traficul rutier a fost deviat în momentul în care un convoi trecea pe un pod înalt de 35 de metri. Serviciul rus de Securitate (FSB) a anunțat arestarea unui cetățean belarus, acuzându-l de comiterea celor două atacuri în numele Ucrainei.
Război în Ucraina, 8 decembrie | 500 de localități din Ucraina, în pană de curent. Nu le mai ajunge energia importată din România și Polonia
Război în Ucraina, 7 decembrie | Joe Biden: "Putin nu se va opri, dacă va ataca NATO, SUA vor trebui să intervină”
Război în Ucraina, 6 decembrie | Toți cei care au fost declarați ”Eroi ai Ucrainei” vor primi locuințe din partea guvernului
Război în Ucraina, 5 decembrie | Zelenski și-a anulat discursul către senatorii americani, în încercarea de a debloca ajutorul militar pentru Ucraina
Război în Ucraina, 4 decembrie | Avertisment alarmant de la Casa Albă: SUA nu mai au bani pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva Rusiei
