Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri propunerea oficială pentru bugetul UE 2028–2034, estimat la un record de 1.717 miliarde de euro, care pune accent pe apărare, inovare și sprijin extern, dar prevede reduceri în domenii tradiționale precum agricultura și dezvoltarea regională, potrivit Politico. Comisia propune și introducerea unor noi taxe europene (pe deșeuri electronice, tutun și marile companii) pentru a susține bugetul. În timp ce Germania și Franța ezită să-și crească contribuțiile, iar euroscepticismul se accentuează în mai multe state membre, devine tot mai clar că urmează ani de negocieri dificile între Comisie, guverne și Parlamentul European.
Comisia Europeană propune un buget record de 1.717 miliarde de euro pentru 2028–2034, cu accent pe apărare, inovare și sprijin extern, dar care prevede reduceri de fonduri pentru domenii tradiționale precum agricultura și dezvoltarea regională. Bugetul trebuie aprobat în unanimitate de toate statele membre, ceea ce va duce la negocieri dure, potrivit publicației europene.
Marți, Politico a scris că amenințarea unei revolte interne în cadrul Comisiei Europene a împins-o pe Ursula von der Leyen să dea înapoi și să promită mai mulți bani pentru regiunile sărace decât intenționa anterior.
Tot Politico a scris pe 10 iulie că președinta Comisiei Europene a promis mai multă putere pentru regiunile din UE într-o încercare de a dezamorsa o revoltă parlamentară care mocnește la Bruxelles înainte de votul moțiunii de cenzură inițiate de parlamentarul AUR Gheorghe Piperea, care până la urmă nu a trecut de votul Parlamentului European.
Bugetul UE va crește la 1,23% din venitul național brut
Comisia Europeană lucrează la o propunere de buget central de 1.717 miliarde de euro pentru perioada de șapte ani care începe în 2028, în contextul în care disputele privind cifra finală s-au încheiat marți seară, potrivit informațiilor Politico.
Această sumă menționată într-un document consultat de Politico, care este disputată de înalți oficiali ai Comisiei la Bruxelles cu doar câteva ore înainte de prezentarea publică a planului, ar reprezenta o creștere a puterii de cumpărare a UE comparativ cu bugetul anterior, început în 2021.
Dacă membrii Comisiei, conduși de președinta Ursula von der Leyen, se vor pronunța în favoarea acestei sume în următoarele ore, cheltuielile totale ar ajunge la 1,23% din venitul național brut pentru perioada 2028–2034, față de aproximativ 1,1% în actualul cadru financiar.
Suma a fost confirmată de patru oficiali și diplomați europeni, însă majoritatea celor 27 de comisari nu o văzuseră până marți seară, semn că există anumite sensibilități privitoare la sumă, scrie Politico. Comisarii se întâlnesc miercuri pentru aprobarea finală. Comisia a refuzat să comenteze.
Totalul este exprimat în prețurile din 2025 și este mai mare decât bugetul de 1.200 miliarde de euro aferent perioadei 2021–2027, calculat în prețuri actuale.
Negocieri prelungite
Negocierile din cadrul Comisiei s-au prelungit până târziu, marți seara, iar oficialii au avertizat că cifrele ar putea suferi modificări. Von der Leyen urmează să prezinte propunerea în cursul zilei de miercuri. O creștere semnificativă față de perioada bugetară anterioară nu este neobișnuită în această etapă, deoarece guvernele naționale vor modifica gradual propunerea înainte de a-i da aprobarea finală, estimată pentru sfârșitul anului 2027.
Cea mai mare parte a bugetului este formată din contribuțiile celor 27 de state membre ale UE, în timp ce venituri mai mici, precum taxele vamale și o taxă pe plastic, completează totalul.
Mai multe țări, inclusiv Germania, cea mai mare și influentă economie a blocului, au avertizat deja împotriva extinderii bugetului UE într-un moment în care alegătorii din întreaga Europă se orientează tot mai mult către forțele populiste și eurosceptice.
Bugetul UE, cunoscut sub numele de cadrul financiar multianual, acoperă toate cheltuielile blocului comunitar, de la subvenții pentru fermieri și ajutoare pentru țările în curs de dezvoltare, până la proiecte culturale și infrastructură de transport.
Mai puțină agricultură, mai multă apărare
Confruntată cu o creștere economică slabă și cu o listă tot mai lungă de cheltuieli, von der Leyen le-a spus comisarilor marți că vor fi necesare reduceri pentru unele programe generale.
Ideea principală este redirecționarea fondurilor de la domenii tradiționale, precum agricultura și dezvoltarea regională, către noi priorități, cum ar fi apărarea și inovarea.
Miercuri va începe o perioadă de peste doi ani de negocieri tensionate între guvernele naționale și Parlamentul European. Cele 27 de state membre trebuie să aprobe în unanimitate bugetul.
Von der Leyen va avea o misiune dificilă. Pe lângă rezervele Germaniei, Franța, a doua economie ca mărime din UE, nu este dispusă să-și majoreze contribuția, confruntându-se cu un deficit bugetar în creștere și cu o datorie publică ridicată. Marți, prim-ministrul François Bayrou a anunțat un buget de austeritate ce prevede economii de 43,8 miliarde de euro, fiind imediat amenințat cu o moțiune de cenzură în parlament.
Noi taxe europene
Comisia intenționează să aloce 946 de miliarde de euro pentru „modelul social european și calitatea vieții”, categorie care ar putea include politica agricolă comună și politica de coeziune, în prezent reprezentând două treimi din bugetul UE. Dacă aceste cifre se confirmă, subvențiile și plățile către fermieri și regiunile defavorizate, pilonii bugetului european timp de decenii, vor avea o pondere semnificativ mai mică în cheltuielile viitoare.
În plus, Comisia ar urma să aloce 522 de miliarde de euro pentru „competitivitate, prosperitate și securitate”, 190 de miliarde de euro pentru „Europa globală” (inclusiv ajutor pentru dezvoltare și sprijin pentru statele vecine), și 107 miliarde de euro pentru un fond numit „administrație”, destinat cheltuielilor interne ale UE, precum salariile funcționarilor europeni.
Un fond extrabugetar dedicat Ucrainei ar urma să aibă o valoare de 88 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani.
Separat, Comisia va propune trei noi taxe — pe deșeurile electronice, pe produsele din tutun și pe marile companii europene cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro, pentru a contribui la rambursarea datoriei comune post-Covid. Rambursările sunt estimate la 25–30 de miliarde de euro pe an, începând din 2028, mai scrie Politico.
Ştiri video recomandate
