Andreea Sava a prezentat, în ediţia de vineri a emisiunii "100 de minute", un document redactat de Comisia de la Veneţia, în anul 2010, care aruncă în aer argumentele şefei DNA, Codruţa Kovesi, prin care cere mai multă putere pentru procurorii anticorupţie.
Comisia de la Veneţia, cel mai important for în materie de probleme constituţionale, critică, într-un raport, tocmai tendinţa parchetelor de a acapara mai multă putere. Mai mult, Comisia spune că e normal ca procurorii să fie subordonaţi puterii executive, aşa cum este şi în România.
"În statele totalitare sau în dictaturile moderne, urmărirea penală continuă să fie utilizată ca un instrument de represiune şi de corupţie. Tirania majorităţii se poate extinde la utilizarea urmăririi penale ca un instrument de opresiune. Majoritatea poate fi supusă manipulării şi oamenii politici din statele democratice pot fi supuşi unor presiuni populiste cărora să nu le poată rezista, în mod special atunci când acestea sunt sprijinite prin campanii în media", se arată în raportul Comisiei.
Tot comisia vorbeşte despre 2 tipuri de abuzuri:
- desfăşurarea urmăririi penale când nu se justifică (nu există probe, probe irelevante sau obţinute ilegal)
- neexercitarea urmăririi penale când s-ar impune
Mai mult, Comisia de la Veneţia subliniază în acest raport că prea multă independenţă dăunează.
"Pe parcursul activităţii sale cu privire la anumite state, Comisia de la Veneţia a criticat uneori puterile excesive ale parchetelor. În sistemul sovietic, parchetul a reprezentat un mijloc puternic de a controla puterea judecătorească şi, în cîteva state, încă există rămăşiţe ale acestui sistem. Există riscul ca un parchet ultra-puternic să devină o autoritate distinctă, fără niciun fel de responsabilitate", se arată în raport.
"În orice caz, actele procurorilor care au implicaţii asupra drepturilor omului, cum sunt percheziţia sau arestarea, trebuie să rămână sub controlul judecătorilor. În unele state, exista o „înclinaţie spre urmărire" căci se pare că astfel de cereri din partea procurorilor sunt admise aproape automat. Aceasta reprezintă un pericol nu numai pentru respectarea drepturilor persoanelor în cauză, dar mai ales pentru independenţa puterii judecătoreşti ca sistem", conchide Comisia de la Veneţia.
