Negocierile de pace pentru Ucraina reîncep de mâine, la Abu Dhabi, după nouă luni de blocaj, într-o perioadă în care Trump s-a concentrat mai mult pe războiul din Iran și pe problemele sale interne. Acum, administrația americană încearcă să găsească din nou o soluție la impasul din Ucraina, scrie CNN. La discuții vor participa reprezentanți ai celor trei țări din trilaterală - Ucraina, Rusia și SUA - dar și ai europenilor și ai NATO.
Rusia a precizat că dorește ca negocierile, primele de acest fel din februarie, să se desfășoare strict în format trilateral. Cu toate acestea, consilieri pentru securitate națională din mai multe țări europene, precum și oficiali din NATO și Uniunea Europeană, sunt așteptați în capitala Emiratelor Arabe Unite pentru reuniuni separate.
„Depunem eforturi susținute pentru a găsi o soluție negociată care să aducă o pace durabilă și să creeze condițiile pentru o Ucraină suverană, sigură și prosperă”, a declarat, luni, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump și unul dintre negociatorii Statelor Unite.
Oficialii americani au insistat asupra acestei abordări, explicând că viitoarele negocieri reprezintă un nou punct de plecare pentru stabilirea condițiilor încheierii războiului, inclusiv prin discuții despre garanțiile de securitate și o „arhitectură de securitate post-război”.
„Trebuie să găsim o modalitate prin care, atunci când punem capăt acestui război, să ne asigurăm că se încheie definitiv. Credem că asta își dorește Ucraina, că asta își dorește Europa și că asta își dorește Rusia”, a declarat un oficial. Cu toate acestea, numeroși observatori, în special din Europa, pun la îndoială intențiile Kremlinului.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat, luni, că vede puține semne că Rusia ar fi dispusă să negocieze cu bună-credință.
Între timp, oficialul american a precizat că Trump va fi cel care va decide dacă Statele Unite vor oferi garanții de securitate în cadrul unui eventual acord de pace.
Cine conduce negocierile
Statele Unite vor fi reprezentate de Kushner și de trimisul special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, în timp ce delegația ucraineană va fi condusă de Rustem Umerov, șeful serviciului de informații externe al Ucrainei și principalul negociator al guvernului ucrainean, potrivit unui oficial familiarizat cu discuțiile.
Rusia îi trimite la negocieri pe miniștrii adjuncți de externe Serghei Riabkov și Mihail Galuzin, potrivit agenției de stat TASS, alături de Vladimir Medinski consilier principal al lui Putin, Igor Kostiukov, șeful serviciului de informații militare, și Iuri Jigarlovski din Statul Major al armatei ruse.
Reprezentanți ai grupului E4, format din Regatul Unit, Franța, Germania și Italia, precum și oficiali ai NATO și Comisiei Europene, se vor afla și ei la Abu Dhabi, a declarat Umerov.
„Vom avea reuniuni separate de coordonare cu partenerii noștri europeni”, a adăugat el.
Întrebat despre prezența oficialilor europeni la Abu Dhabi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Europa dispune de propriile canale de comunicare cu Ucraina și SUA.
El a repetat că discuțiile reprezintă „negocieri trilaterale, la care participă Rusia și Ucraina, Statele Unite având rolul de mediator”.
Ce este diferit la această rundă de negocieri
Negocierile au loc într-un moment în care țările europene încearcă din nou să obțină un rol mai activ în discuțiile despre viitorul Ucrainei și securitatea întregului continent, după ce Trump a vorbit despre un nou acord de securitate pentru Ucraina care „ar putea implica întreaga Europă”.
„Europenii vor fi bine reprezentați”, a declarat, duminică, ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, pentru presa franceză.
„În ultimele săptămâni, europenii și-au făcut vocea auzită. I-au transmis mediatorului american că nicio discuție care afectează viitorul continentului nu poate ignora așteptările și cerințele noastre”, a adăugat el.
Europa privește de multă vreme cu îngrijorare posibilitatea încheierii unui acord de pace negociat de Statele Unite fără participarea sa.
Umerov a declarat că Ucraina „face tot posibilul pentru a se asigura că Europa participă la procesul diplomatic”.
Deși negocierile vor rămâne trilaterale, Kushner a precizat că el și Witkoff se vor întâlni și cu partenerii europeni pentru a continua „consultările și coordonarea strânsă pe care le-am desfășurat în ultimele săptămâni privind securitatea europeană și viitorul Ucrainei după război”.
„În cele din urmă, obținerea unui acord cuprinzător și durabil va necesita și discuții directe între Rusia și partenerii noștri europeni privind măsurile de securitate mai ample care îi privesc”, a scris Kushner pe Twitter.
Cât de probabil este un progres major
Aceasta va fi a patra rundă de negocieri trilaterale. Toate cele anterioare s-au încheiat fără progrese semnificative.
La începutul acestui an, Volodimir Zelenski a declarat că ultima rundă de negocieri trilaterale, desfășurată în februarie la Geneva, în Elveția, nu a îndeplinit obiectivele Ucrainei.
El a explicat că „problemele politice sensibile, chestiunile privind posibilele compromisuri și necesitatea unei întâlniri între lideri nu au fost încă discutate suficient”.
Ulterior, Statele Unite au amânat o rundă de negocieri trilaterale care ar fi trebuit să aibă loc în martie, din cauza războiului din Iran.
Putin continuă să formuleze cereri maximale, respinse de ucraineni, inclusiv controlul Rusiei asupra regiunii Donbas din estul Ucrainei, reducerea dimensiunii armatei ucrainene și renunțarea de către Ucraina la obiectivul aderării la NATO.
John Herbst, director principal al Centrului Eurasia din cadrul Atlantic Council și fost ambasador american în Ucraina, consideră că așteptările privind negocierile de la Abu Dhabi ar trebui să fie „foarte modeste”.
„Aceste negocieri au loc doar pentru că Putin vrea să îi dea lui Trump un motiv să continue să se îndepărteze de Ucraina”, a scris Herbst, săptămâna trecută.
Care este situația de pe frontul din Ucraina
În condițiile în care invazia rusească în Ucraina a intrat în al cincilea an, iar progresele pe câmpul de luptă rămân dificil de obținut, Rusia și-a intensificat atacurile aeriene, cu consecințe mortale pentru ucraineni.
Cel puțin 55 de persoane au fost ucise lunea trecută, când Rusia a lansat mai multe bombe asupra unei clădiri școlare folosite drept adăpost și centru de ajutor în Zaporojie. A fost unul dintre cele mai sângeroase atacuri individuale de la începutul războiului.
Numărul civililor uciși în Ucraina a ajuns la cel mai ridicat nivel de la începutul războiului. Peste 2.700 de persoane au murit în atacurile rusești de la începutul acestui an, potrivit ACLED, o organizație care monitorizează conflictele din întreaga lume.
Continuând o strategie folosită și în anii precedenți, Rusia atacă deja infrastructura energetică a Ucrainei cu drone și rachete. Potrivit analiștilor, atacurile au început mai devreme și sunt mai intense decât în iernile precedente.
Atacurile rusești asupra rețelei electrice au lăsat peste 600.000 de persoane fără curent în regiunea Dnipropetrovsk, în noaptea de sâmbătă spre duminică, a declarat Zelenski, în timp ce temperaturile scad și se apropie iarna.
În ultimele luni, Rusia a început să folosească drone Shahed mai rapide, propulsate de motoare cu reacție, care sunt mai greu de doborât.
În același timp, tot mai multe rachete reușesc să treacă de apărarea antiaeriană ucraineană, în condițiile în care armata ucraineană se confruntă cu un deficit cronic de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot fabricate în Statele Unite, unele dintre puținele arme defensive capabile să doboare rachete balistice.
Care este poziția Statelor Unite și ar putea alegerile intermediare să o schimbe
Dacă administrația Biden a transformat Statele Unite în cel mai mare donator individual al Ucrainei și în cel mai puternic aliat al său, relația administrației Trump cu guvernul de la Kiev a fost mult mai complicată.
SUA au suspendat ajutorul financiar pentru Ucraina la începutul anului 2025, iar sprijinul în domeniul informațiilor și tehnologiei, pe care Statele Unite continuă să îl ofere, a fost și el afectat de tensiuni în ultimele săptămâni.
Luna trecută, Zelenski și-a acuzat aliații occidentali că nu au dat avertizări din partea serviciilor de informații înaintea mai multor atacuri cu rachete balistice. Administrația Trump a respins acuzația.
Tot în octombrie, capacitatea Ucrainei de a utiliza Starshield, versiunea militară a serviciului Starlink al lui Elon Musk, esențială pentru operațiunile armatei ucrainene, a fost afectată după impunerea unor limite de viteză pentru terminalele prin satelit.
Trump a negat că ar fi aprobat decizia, în timp ce Musk a susținut, într-o postare pe rețelele sociale, că administrația Trump se afla în spatele restricțiilor.
În spatele tuturor acestor tensiuni recente se află și preocuparea lui Trump față de creșterea prețurilor la carburanți, care au explodat din cauza războiului din Iran și au contribuit la înfrângerea categorică a republicanilor la alegerile intermediare de săptămâna trecută.
Trump s-a arătat dispus să încheie acorduri comerciale cu Rusia, inclusiv unul pentru aprovizionarea piețelor cu motorină rusească, o schimbare radicală față de politica sancțiunilor menite să pedepsească și să izoleze economia Rusiei.
De asemenea, el a făcut presiuni asupra lui Zelenski pentru a accepta un „armistițiu energetic”, care a fost, însă, de scurtă durată.
În condițiile în care democrații se pregătesc să preia controlul Congresului, Zelenski a declarat public că speră ca „valul albastru” să consolideze sprijinul american pentru Ucraina, deoarece acest partid „vorbește foarte clar despre susținerea Ucrainei și acordarea de ajutor Ucrainei”.
Rămâne neclar dacă rezultatele alegerilor intermediare vor schimba semnificativ politica Statelor Unite față de Ucraina.
Într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes”, difuzat duminică, Trump a refuzat să spună în cine are mai multă încredere, Zelenski sau Putin, și a sugerat că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze o parte din teritoriul său.
„Ucraina va ajunge să aibă o formă puțin diferită”, a declarat el, descriind un scenariu pe care Zelenski l-a respins în repetate rânduri.