Realizatorul emisiunii Sinteza Zilei, CEO-ul Antena 3 CNN Mihai Gâdea, a prezentat, marți seară, un document de la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) despre contractele SAFE acordate Rheinmetall, în valoare de 5,7 miliarde de euro, care stabileau că 60% dintre piesele și echipamentele necesare să fie produse în România. Ministerul arată că, deși Guvernul Bolojan anunța acest prag de 60% producție în România, realitatea este una diferită: niciun echipament comandat nu atinge pragul respectiv.
Ministrul interimar al Apărării de atunci, Radu Miruță, spunea că „am pus condiții prin acest SAFE ca 60% din ceea ce se va cheltui, să se cheltuiască producându-se în România, nu doar importând”. În răspunsul oficial al Ministerului Economiei la solicitările Antena 3 CNN, realitatea însă este alta.
„Acordul de cooperare nu conține un procent general de 60%. Pentru mașina de luptă a infanteriei Lynx, Planul de investiții anexat Acordului prevede o localizare de 305 la jalonul al patrulea, cu termen 31 ianuarie 2029, și de 40% (30% + 10%) la jalonul asociat contractului subsecvent pentru 66 de vehicule”, transmite Ministerul.
Pentru alte achiziții:
- Vedete pentru scafandri - 35% producție în România
- Nave de patrulare - 30% producție în România
- Sisteme antiaeriene (Skynex, Skyranger 35, Millennium) - doar 15% producție în România
Astfel, niciun echipament prezent în contractele SAFE nu atinge pragul de 60%. Aceste procente au baze de calcul specifice și nu reprezintă o medie a întregului program SAFE, potrivit Ministerului.
Ministerul Economiei a transmis că acesta „a averitzat” înaintea semnarea acordului. Potrivit răspunsului, cerința de cooperare comunicată a fost de 40-60% pentru blindatele Lynx, însă angajamentul din acord a ajuns la 30% + 10%, cele 10 puncte procentuale suplimentate depinzând de comandarea a 66 de astfel de vehicule.
„Structura de specialitate a MEDAT a analizat documentația din perspectivă tehnico-industrială și a formulat în scris, anterior semnării, observațiile sale, inclusiv cu privire la diferența dintre cerința de 40%-60% și etapizarea de 30% + 10%”, se arată în răspunsul Minsiterului.
Mai mult, „forma finală a acordului de cooperare este rezultatul negocierii dintre șeful Cancelariei și furnizor”.
Totuși, ce se fabrică, concret, în România pentru blindatele Lynx?
„Planul prevede realizarea în România a următoarelor activități: sudarea șasiului și a componentelor din oțel de blindaj, tratamentul de suprafață și vopsirea, producția de cablaje, asamblarea finală a șasiului și a turelei și integrarea echipamentelor de ochire și observare, a sistemelor de comunicații și de avertizare, testarea și punerea lor în funcțiune”, spune Ministerul.
Astfel, nu sunt clare anumite aspecte importante: țara de fabricație a motorului și transmisiei, originea sistemelor electronice, originea armamentului și a componentelor principale ale turelei, valoarea fiecărei operațiuni realizate în românia și distribuția valorii producției între țări.
Acordul prevede și un mecanism clar de cerficiare a îndeplinirii cerințelor de cooperare industrială. Fără acest certificat, emis de Grupul de lucru interinstituțional, la propunerea MEDAT, recepția nu se poate face.
„Autoritatea contractată nu are dreptul de a recepționa produse pentru care furnizorul nu prezintă acest document”, confirmă Ministerul, în răspunsul pentru Antena 3 CNN.
Astfel, traseul produselor este următorul:
- Rheinmetall - își asumă angajamentele de cooperare industrială
- Ministerul Economiei - monitorizează și propune certificările
- Grupul de lucru - emite sau refuză certificarea acestora
- Ministerul Apărării Naționale - recepționează produsele, fiind autoritatea contractată
Acordul are și clauze de flexibilitate și sanțiuni. MEDAT arată că angajamentele exprimate valoric se consideră îndeplinite la pragul de 90% din țintă. Practic, dacă ținta valorică este de 100 de milioane de euro, pragul de îndeplinire este de 90 de milioane.
„Deficitele pot fi compensate între societățile grupului, în limita a 25% din total, ori recuperate prin activități similare desfășurate în România în temeiul unor contracte încheiate până la 31 decembrie 2030 și executate până la 31 decembrie 2035.
Pentru localizare, Acordul prevede suplimentar o penalitate de 30% din valoarea deficitului rămas nerecuperat, a cărei plată este garantată de Rheinmetall AG în limita a 100 de milioane de euro”, subliniază MEDAT.
Realizatoarea emisiunii Decisiv, Cătălina Porumbel, i-a adus Președintelui României, Nicușor Dan, la conferința de presă de la Palatul Cotroceni, primul contract semnat de Guvernul Bolojan cu Rheinmetall, prezentat în exclusivitate la Antena 3 CNN, la începutul lunii noiembrie.
Întrebat dacă a știut de acordarea sumei de 5,7 miliarde de euro acordate, Președintele a răspuns „evident”, subliniind că, în momentul de față, nu are „vreo suspiciune că vreunul dintre contractele SAFE ar avea vreo problemă”.
Contractul semnat de Guvernul condus de Ilie Bolojan cu grupul german Rheinmetall pentru modernizarea fabricii de pulberi Pirochim Victoria, primul contract din cadrul programului SAFE cu compania germană, a fost prezentat în premieră, miercuri, de Cătălina Porumbel, în emisiunea „Decisiv”.
Acordul a fost semnat la 3 noiembrie 2025, la Palatul Victoria, în cadrul primei ceremonii de acest fel organizate de premierul Ilie Bolojan cu reprezentanții companiei germane. Contractul a vizat înființarea și funcționarea Rheinmetall Victoria SA, un joint venture între Rheinmetall și compania de stat Pirochim Victoria, care deține fabrica de pulberi de la Victoria, județul Brașov.
Semnarea acordului a reprezentat începutul negocierilor pentru alte contracte dintre Guvernul României și Rheinmetall, în valoare totală de 5,7 miliarde de euro, prin programul SAFE. Sumele respective sunt bani împrumutați de România, care urmează să fie rambursați în următorii 45 de ani.