Marea Britanie și alte nouă țări din nordul Europei își vor coordona forțele navale, aeriene și terestre pentru a contracara amenințarea submarinelor rusești în Atlanticul de Nord, zona arctică și Marea Baltică. Planul prevede consolidarea cooperării militare în cadrul Forței Expediționare Comune (JEF), prin măsuri concrete care să permită armatelor statelor participante să acționeze împreună, a declarat mareșalul aerului Sir Richard Knighton, șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, într-un interviu acordat Financial Times.
Forța Expediționară Comună (JEF), condusă de Marea Britanie, reunește zece state europene: Regatul Unit, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia. Alianța militară include țări din zona baltică și nordică și are ca obiectiv consolidarea cooperării în domeniul apărării și securității regionale.
Cooperarea propusă se va concentra pe îmbunătățirea capacității forțelor aliate de a detecta, monitoriza și contracara operațiunile submarinelor rusești în apele europene de importanță strategică.
În loc să înființeze o organizație militară complet separată, țările intenționează să extindă cooperarea în cadrul structurii existente a JEF, prin coordonarea mai strânsă a operațiunilor forțelor navale, aeriene și terestre.
Rute maritime strategice
Atlanticul de Nord și zona arctică au devenit tot mai importante pentru NATO din cauza rutelor maritime strategice, a punctelor de acces militar și a infrastructurii de comunicații submarine din aceste regiuni.
Topirea gheții arctice deschide, de asemenea, noi rute maritime, sporind importanța regiunii atât pentru transportul comercial, cât și pentru operațiunile militare. Protejarea cablurilor submarine de comunicații reprezintă o altă prioritate, având în vedere importanța acestora pentru conectivitatea internațională și potențialele consecințe ale întreruperii lor.
Financial Times a evidențiat și declarațiile șefului Statului Major al Apărării din Marea Britanie, mareșalul aerului Sir Richard Knighton, care a avertizat că țările europene se confruntă cu o amenințare tot mai gravă din partea Rusiei.
Knighton a recunoscut că Marea Britanie a întârziat, în comparație cu unii aliați europeni, să înțeleagă amploarea amenințării rusești și a indicat că vor fi luate măsuri suplimentare pentru contracararea submarinelor rusești în Atlanticul de Nord.
Activități ostile atribuite statului rus
El a indicat asasinatele țintite, sabotajul și atacurile cibernetice drept exemple de activități ostile atribuite statului rus, susținând că termenul „activitate hibridă” nu mai descrie în mod adecvat gravitatea unor astfel de operațiuni.
Knighton a avertizat, de asemenea, că disponibilitatea Moscovei de a desfășura activități provocatoare a crescut, descriind actualul mediu de securitate drept cea mai periculoasă perioadă din viața sa de adult.
În octombrie, o investigație a identificat 17 nave de pescuit rusești care au efectuat peste 500 de deplasări suspecte în apropierea cablurilor submarine care leagă Marea Britanie de Europa și Statele Unite. Descoperirile au alimentat temerile privind posibile operațiuni rusești de recunoaștere și sabotaj.