România a rămas fără energie nucleară, după ce seceta pe Dunăre a declanșat o criză uriașă în sectorul energiei. Centrala Nucleară de la Cernavodă se închide total începând de astăzi, iar premierul Ilie Bolojan a făcut un apel la populație și consumatorii industriali să-și reducă voluntar consumul. Expertul în energie Dumitru Chisăliță, fondatorul Asociației Energia Inteligentă (AEI), a explicat că România poate evita întreruperile apelând la importuri de la țările vecine, care pot acoperi deficitul. Însă, Bulgaria, Ungaria și Serbia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice. Potrivit AEI, situația de criză va dura cel puțin trei săptămâni, timp în care prețul PZU al energiei „va exploda”.
După închiderea Centralei de la Cernavodă, România are nevoie să importe în jur de 3.300 MWh.
„Importul de aproximativ 3.300 MWh este posibil tehnic, dar nu este garantat comercial. România nu se află încă într-un scenariu inevitabil de întreruperi, însă a ajuns într-o situație în care pierderea a încă 500–1.000 MW de producție în Bulgaria sau Ungaria poate transforma o problemă de preț într-o problemă de adecvanță și securitate energetică”, a atras atenția Dumitru Chisăliță.
Expertul în energie a adăugat că și în cel mai favorabil scenariu regional, prețul PZU la energie „va exploda”. Dumitru Chisăliță a estimat că prețul la orele de seară ar putea depăși 5.000 lei/MWh în următoarele săptămâni, în condițiile în care astăzi este de 1604 lei/MWh, în cel mai negru scenariu.
Criză uriașă în energie
Ministerul Energiei a anunțat, miercuri, că va fi închisă și Unitatea 2 de la Cernavodă. Decizia a fost luată din cauza nivelului redus al fluviului, după ce marți a fost închisă și unitatea numărul 1, cea care asigura 10% din consumul de energie al României. Oprirea ambelor unități de la Cernavodă au scos din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă, potrivit Asociației Energia Inteligentă.
România poate acoperi prin import oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă numai dacă:
- Bulgaria păstrează în funcțiune Kozlodui;
- Ungaria nu mai pierde mai mult de încă un reactor;
- consumul rămâne în jurul a 7.000–7.300 MWh;
- există minimum 4.000 MWh/h producție internă la vârful de seară;
- capacitățile pe gaze, cărbune, hidro și bateriile sunt folosite la maxim;
Cum poate evita România întreruperile de energie
România poate evita întreruperile de alimentare cu energie, dar numai într-un scenariu regional favorabil.
„Ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice. Estimarea AEI este ca România să fie nevoită să se descurce fără aceste capacități în următoarele circa 3 săptămâni”, a precizat expertul în energie Dumitru Chisăliță într-o amplă analiză a crizei din energie.
Potrivit AEI, Transelectrica estimează pentru această perioadă un consum maxim de aproximativ 7.300 MWh/h, față de circa 8.000 MWh/h în perioadele caniculare precedente.
Dumitru Chisăliță apreciază că până în următoarele șapte zile cererea va fi de 7.300 MWh/h, urmând ca în perioada de caniculă, intervalul 4 – 9 august 2026, aceasta să atingă 8.000 MWh/h.
„Într-o seară fără vânt, cu producție hidro redusă, deficitul poate depăși capacitatea comercială normală de import”, a atras atenția Dumitru Chisăliță.
România are o capacitate tehnică agregată de import în jurul la 3.300 MW. Însă, atenție, „valoarea disponibilă comercial într-o anumită oră poate fi mai mică, în funcție de fluxurile regionale și de siguranța rețelei”.
Transelectrica trebuie să păstreze rezerve de siguranță, iar unele fluxuri care intră printr-o frontieră pot traversa România și ieși prin alta, a mai spus Dumitru Chisăliță.
De unde ar putea importa România energie
Pentru a acoperi deficitul din țară, România ar putea importa energie din Bulgaria, Ungaria sau Serbia.
Pentru evitarea întreruperilor, două condiții trebuie să fie îndeplinite în același timp:
- liniile de interconexiune trebuie să aibă capacitatea de a transporta 3.300 MW;
- Bulgaria, Ungaria și Serbia trebuie să aibă disponibili simultan 3.300 MW pentru vânzare;
Bulgaria, cea mai importantă sursă
Bulgaria are în prezent aproape 2.000 MW nucleari la Kozlodui, a precizat Dumitru Chisăliță.
„Dacă ambele unități rămân în funcțiune, Bulgaria poate susține exporturi către România, mai ales noaptea. Dar Bulgaria exportă și către Grecia, Serbia, Macedonia de Nord și Turcia. România nu are rezervată întreaga capacitate bulgară”, a precizat fondatorul AEI.
Astfel, cel mai probabil, Bulgaria va putea exporta către România între 500 și 900 MW.
„Dacă se reduce Kozlodui, disponibilitatea poate coborî sub 400 MW. Dacă se oprește o unitate, Bulgaria poate înceta exporturile în orele de vârf. Dacă se opresc ambele, Bulgaria devine probabil importator”, a mai spus Chisăliță.
Ungaria are capacitate de transport, dar prea puțină energie
Deși Ungaria este bine interconectată cu România, țara trece prin dificultăți similare cu ale noastre. Centrala nucleară Paks a pierdut deja o unitate, tot din cauza secetei pe Dunăre, care a dus la scăderea nivelului apei. O altă unitate de la Paks funcționează la putere redusă. Producția nucleară ungară a scăzut cu aproximativ 700–750 MW.
„Ungaria poate transfera către România energie provenită din Austria, Slovacia sau Cehia, dar va concura pentru aceeași energie și cu propriul consum”, a precizat Chisăliță.
Așadar, din Ungaria am putea importa între 700 și 1.200 MW, „însă o parte poate fi energie de tranzit, nu surplus ungar.”
„Dacă se mai oprește un reactor la Paks, fluxul disponibil poate scădea cu 300–500 MW. Dacă Paks pierde încă două unități, Ungaria devine un mare importator și nu mai poate fi considerată o sursă sigură pentru România”, a atras atenția Chisăliță.
Serbia, o sursă de energie foarte vulnerabilă
Lucrurile nu stau mai bine nici în Serbia. Țara ar putea exporta către România, punctual, între 200 și 400 de MW, dar Dumitru Chisăliță atrage atenția că nu trebuie să fie considerată drept o sursă permanentă de energie.
„Producția hidro de la Djerdap/Porțile de Fier a coborât la aproximativ o treime din nivelul normal. Problemele de apă afectează și centralele pe cărbune de la Kostolac, iar transporturile de combustibil pe Dunăre se desfășoară la 30–40% din capacitatea normală”, a spus expertul în energie.
Serbia poate furniza punctual 200–400 MW, dar nu trebuie tratată ca sursă permanentă.
Prețul PZU va exploda
Dumitrul Chisăliță apreciază că prețul PZU (Piața pentru Ziua Următoare, piața angro unde se cumpără și se vinde energie electrică pentru ziua următoare n.red) va exploda. Expertul în energie crede că prețul la orele de seară ar putea depăși 5.000 lei/MWh, în condițiile în care astăzi este de 1604 lei/MWh, în cel mai negru scenariu.
„Prețul energiei PZU astăzi la ora 12 va fi 63,3 lei/MWh si la ora 20 un preț de 25 de ori mai mare – 1604 lei/MWh.
Pentru 31 iulie, aș considera realistă o medie PZU de aproximativ 1.200 lei/MWh și un vârf de 3.000 lei/MWh.
În următoarele săptămâni, dacă Bulgaria limitează exporturile sau Ungaria mai pierde 400–500 MW nucleari înainte de închiderea pieței, media poate urca spre 1.400–1.600 lei/MWh, iar orele de seară pot depăși 5.000 lei/MWh”, a conchis Chisăliță.