Un copil a refuzat să se așeze și să-și pună centura în avion. Apoi zborul a fost anulat
Publicat acum 12 minute
Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de declarații belicoase la adresa României și a Republicii Moldova, în legătură cu Portul Giurgiulești, recent cumpărat de România.
Ambasada Federației Ruse la București a postat luni un fragment dintr-un interviu dat duminică de Iuri Pilipson, directorul celui de-al Doilea Departament European al Ministerului rus de Externe, agenției de presă de stat controlate de Kremlin.
În declarație, Pilipson se referă la achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești.
Întrebat "de ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?", el a răspuns: "Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”.
Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev.
Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei", a declarat Pilipson.
Întrebat despre "discuțiile privind o posibilă unire a României cu Republica Moldova", Pilipson a susținut că promovarea acestui subiect în presă ar face parte dintr-o "campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova."
"Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces.
În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu", a declarat el.
În aprilie, România a încheiat procedura de cumpărare a Portului Giurgiulești din Republica Moldova care va fi preluat de Portul Constanța.
Prin preluarea acestuia, România își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea Portului Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în noul context geopolitic și economic. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, în creșterea capacității portului și a importanței sale strategice în zonă. Ne dorim ca Giurgiuleștiul să devină complet integrat în rețelele de transport din regiune. Aceasta ar putea include, de exemplu, sprijinirea proiectelor de infrastructură externă, cum ar fi o autostradă sau un drum expres de la Galați la Giurgiulești (care leagă direct portul de rețeaua rutieră europeană) sau parteneriate cu Portul Galați (de peste Dunăre, în România) pentru a opera complementar .Astfel de măsuri ar integra mai strâns portul Giurgiulești în rețeaua regională de transport, amplificând rolul său de poartă de acces către UE pentru Moldova”, scria în 23 aprilie ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ciprian Șerban.
Guvernul României a decis, în cadrul şedinţei de pe 9 aprilie, alocarea a 56 de milioane de euro pentru preluarea participației BERD în Portul Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova.
Preluarea ar putea oferi operatorilor din România și Republica Moldova instrumente suplimentare pentru a contribui la viitoarea reconstrucție a Ucrainei.