Capitalele europene dezbat noi modalități colective de a răspunde actelor de agresiune ale Rusiei care rămân sub pragul unui atac armat. Unii se tem că mecanismele existente nu reușesc să descurajeze așa-numitul război hibrid al Moscovei, scrie Financial Times.
Statele sunt divizate în privința felului în care ar trebui să înfrunte actele constante de sabotaj, incendiere și destabilizare ale Kremlinului. Totuși, tot mai multe caută procese comune prin care Rusia să fie sancționată pentru atacuri care nu ating pragul necesar pentru declanșarea Articolului 5 al NATO, clauza de apărare reciprocă.
„Dacă ne confruntăm cu un război hibrid, avem nevoie de o apărare hibridă”, a declarat Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare. „Asta e foarte clar... Vom analiza cum să definim ce mijloace trebuie să fim pregătiți să folosim”.
Miniștrii apărării din UE se reunesc luni la Bruxelles pentru a discuta o propunere a Comisiei Europene privind crearea unui nou Protocol de Securitate pentru Situații de Urgență. Acesta ar putea fi activat atunci când statele sunt ținta unor astfel de atacuri, pentru a coordona răspunsuri eficiente.
Mecanismul ar semăna cu consultările declanșate de Articolul 4 al NATO, atunci când un aliat consideră că îi este „amenințată securitatea”. Articolul 4 a fost invocat de nouă ori în istoria NATO, inclusiv de două ori anul trecut.
Mai mulți diplomați europeni au declarat pentru Financial Times că există o confuzie larg răspândită privind rolul noului protocol. Ei se arată rezervați față de orice mecanism care ar putea concura cu procedurile NATO și care ar putea îngreuna reacția, prin crearea unor circuite decizionale suprapuse.
„Nu cred că cineva consideră că modul de a riposta împotriva rușilor este să ținem mai multe ședințe”, a spus unul dintre diplomați.
Majoritatea statelor susțin însă o regândire a modului în care este coordonat răspunsul colectiv la campania persistentă de destabilizare dusă de Rusia în acest an.
Statele au acuzat Moscova pentru atacuri precum cele cibernetice, tentativa de atac cu drone înarmate asupra aeroportului Leipzig/Halle, aruncarea în aer a unei căi ferate în Polonia și incendierea unor depozite și fabrici. Astfel de incidente au provocat indignare, dar niciun răspuns colectiv clar.
„Foarte simplu, dacă ne confruntăm cu amenințări sau acțiuni hibride dureroase, răspunsul nostru ar trebui să fie la fel de dureros”, a declarat Kubilius pentru FT. „Nu (neapărat) prin mijloace similare, dar durerea ar trebui să fie la același nivel”.
„Rusia trebuie să știe că vor exista răspunsuri și că acestea pot fi dureroase”, a adăugat el.
Ca răspuns la sabotaje și la alte atacuri încadrate în general drept „hibride”, NATO a lansat misiuni de patrulare militară precum Baltic Sentry, după secționarea unor cabluri submarine în 2023 și 2024, și Eastern Sentry, inițiată după o incursiune cu drone în Polonia, anul trecut. Statele europene i-au urmărit și pe suspecții din cazurile de sabotaj prin misiuni comune ale forțelor de ordine și ale serviciilor de informații.
Escaladarea campaniei Moscovei împotriva membrilor NATO și folosirea bombelor, a incendiilor și a altor metode de atac potențial letale i-au determinat pe unii oficiali să propună ca guvernele europene să nu mai numească aceste atacuri „hibride”.
Serviciul de informații al Danemarcei a avertizat săptămâna aceasta că Rusia ar putea lansa în lunile următoare un atac militar limitat împotriva unei țări NATO.
Prezentând noul „protocol” la începutul acestei luni, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a avertizat că în campania Rusiei „atacurile cibernetice și sabotajele, incendierile și incursiunile cu drone (se) intensifică zi de zi. Așadar, pe măsură ce nivelul amenințării crește, trebuie să crească și nivelul de pregătire al Europei”.
Von der Leyen a precizat că „doctrina, instituțiile și procesul nostru decizional nu au ținut pasul cu noua realitate... trebuie să ne întrebăm dacă mai sunt adecvate scopului lor”.
Ea a propus un nou „manual european de contracarare a amenințărilor hibride”, prin care continentul să răspundă colectiv la incidente „care se situează sub pragul agresiunii armate, dar ne amenință în mod clar securitatea națională. Cu alte cuvinte, un mecanism care să completeze «Articolul 4» al NATO”.
Miniștrii apărării au fost invitați să discute propunerile luni, potrivit a două persoane informate despre pregătiri.
„UE este cea mai în măsură să comenteze discuțiile din UE. Secretarul general al NATO a spus clar că parteneriatul puternic dintre NATO și Uniunea Europeană este mai important ca oricând și a salutat faptul că aliații europeni își intensifică eforturile pentru securitatea noastră comună”, a declarat un oficial NATO.
„NATO este pregătită pentru asta. Plănuim să ne pregătim pentru asta. Avem toate opțiunile de răspuns”, a precizat secretarul general al NATO, Mark Rutte, referindu-se la războiul hibrid al Rusiei. „Singura problemă este că nu sunt întotdeauna publice, așa că nu putem vorbi mereu despre ele. Nu sunt întotdeauna simetrice. Nu e întotdeauna ochi pentru ochi, dar vă pot asigura că rușii știu”.