Nu a existat un câștigător clar în urma alegerilor de sâmbătă din Noua Zeelandă, liderii celor două partide majore pregătindu-se de negocieri pentru formarea unui guvern de coaliție.
Partidul Național (de centru-dreapta), condus de Christopher Luxon, a obținut 42 de mandate, dar i-au lipsit 19 pentru a atinge majoritatea simplă necesară formării unui guvern, deși rămâne cel mai mare partid, potrivit rezultatelor preliminare, transmite BBC.
Împreună cu partenerii lor de coaliție, partidele ACT și New Zealand First, aceștia ar avea un ușor avantaj față de blocul de stânga, cu condiția să se ajungă la o înțelegere.
Însă liderul opoziției, Chris Hipkins, al cărui Partid Laburist a obținut 36 de mandate, nu a dat semne că ar accepta înfrângerea, afirmând că „configurația viitorului guvern” va rămâne incertă „o vreme”.
Care au fost principalele teme din campania electorală
Rezultatul strâns a venit după o campanie electorală dominată de teme precum costul vieții și șomajul.
Estimările indică 42 de mandate pentru Partidul Național și 36 pentru Partidul Laburist. Partidul Verzilor are 16 mandate, ACT are 13, New Zealand First are 12, Opportunity Party are 7, iar Te Pāti Māori, care reprezintă interesele populației maori, are 5 mandate.
Comisia Electorală urmează să anunțe rezultatele oficiale abia pe 27 noiembrie.
Luxon l-a felicitat pe Hipkins pentru o „cursă extrem de disputată”, înainte de a se adresa colegilor de partid, spunând: „Indiferent de numărătoarea finală, suntem incredibil de mândri de fiecare dintre voi”.
El a precizat că va conduce un guvern interimar până la confirmarea rezultatelor finale, spre sfârșitul lunii, adăugând: „Odată cu acele rezultate finale, vor putea avea loc negocieri substanțiale”.
La rândul său, liderul laburist Chris Hipkins a declarat că „poporul s-a exprimat”, adăugând: „S-ar putea să dureze puțin mai mult până vom înțelege exact ce a transmis”.
Hipkins a subliniat că rezultatele arată clar că „viitorul parlament va necesita, din partea tuturor, compromisuri, colaborare și găsirea unui teren comun”.
În Noua Zeelandă au fost numărate peste 99% din voturi, Partidul Național și Partidul Laburist fiind la egalitate aproape perfectă în ceea ce privește procentul de voturi obținute.
Totuși, rezultatele preliminare indică un nivel de susținere istoric de scăzut pentru cele două partide majore, care au cumulat împreună aproximativ 60% din voturi. Aceștia au fost urmați de Partidul Verde, ACT, New Zealand First, formațiunea centristă Opportunity și Te Pāti Māori, care reprezintă interesele populației maori.
Un partid care abia a depășit pragul poate înclina balanța
Partidul Opportunity a depășit pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament, pentru prima dată în istoria sa; lidera formațiunii, Qiulae Wong, a declarat că este dispusă să colaboreze cu oricare dintre tabere.
Acest partid a fost descris drept „factorul decisiv” (kingmaker) al acestor alegeri, fiind deschis la o colaborare cu oricare dintre cele două blocuri politice majore; totuși, liderii săi au precizat că vor negocia, în primul rând, cu formațiunea care obține cele mai multe mandate.
În cadrul evenimentului organizat de partid pentru urmărirea rezultatelor, Wong le-a transmis susținătorilor: „Credem că putem schimba modul în care facem politică, punând accent pe viitor, pe generația următoare și pe găsirea unor puncte comune”.
Profesorul Andrew Geddis de la Universitatea din Otago, expert în legislație electorală, a afirmat că „Partidul Opportunity, în rolul de element imprevizibil”, ar putea „determina care bloc de partide va fi capabil să guverneze”.
„Totul se va reduce la diferențe foarte mici de voturi, nu doar între partide, ci și la nivelul circumscripțiilor electorale individuale. Va trebui să așteptăm procesarea și numărarea voturilor speciale, un proces care va dura următoarele trei săptămâni”, a explicat el.
Voturile speciale sunt cele exprimate în afara circumscripției electorale a alegătorului, inclusiv cele din străinătate.
Partidul Verde, care a propus obligarea celor mai mari două lanțuri de supermarketuri din țară să renunțe la o parte din magazinele lor, în favoarea creării unor unități deținute de stat, a înregistrat o creștere a numărului de voturi cu câteva puncte procentuale.
Julian McCrann, responsabil cu sondajele în cadrul institutului Roy Morgan, a declarat pentru BBC News că, pentru mulți neozeelandezi, principala problemă este costul vieții.
„În urmă cu trei ani, Luxon a intrat în scenă promițând că va îmbunătăți viața neozeelandezilor și că va rezolva aceste probleme economice, însă, în realitate, nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor”, a spus el.
Potrivit unui studiu anual privind coeziunea socială, mai mult de jumătate din populația țării nu mai consideră Noua Zeelandă un „tărâm al oportunităților”. Un număr record de neozeelandezi au părăsit țara, mulți dintre aceștia îndreptându-se spre Australia.
Sistemul electoral din Noua Zeelandă, un sistem proporțional mixt, face ca majoritatea guvernelor să fie formate prin coaliții.
Fiecare alegător își exprimă două opțiuni: una pentru reprezentantul circumscripției sale în parlament și una pentru un partid politic.
