Armata israeliană (IDF) a precizat că militanții Hamas au folosit un depozit plin cu artefacte colectate de-a lungul a 25 de ani de săpături arheologice, printre care și cele mai vechi dovezi ale creștinismului din Gaza. A fost nevoie de nouă ore de negocieri între muncitorii umanitari și alte șase ore de împachetat înainte ca Israelul să reducă depozitul respectiv la un morman de moloz.
Din clădirea pusă la pământ de armata israeliană au fost salvate vestigii provenite dintr-o mănăstire bizantină din secolul al IV-lea, inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, dar și alte artefacte considerate drept cele mai vechi dovezi cunoscute ale creștinismului din Gaza.
Artefacte vechi de mii de ani
În ciuda valorii inestimabile a pieselor arheologice, armata israeliană a declarat că în depozitul respectiv se aflau instalații de informații ale grupării Hamas și că urma să fie distrus, ca parte a operațiunilor sale extinse în orașul Gaza.
„Nu este vorba doar de patrimoniul palestinian sau creștin, este ceva important pentru patrimoniul mondial, protejat de UNESCO”, a explicat Kevin Charbel, coordonator de teren pentru situații de urgență al organizației umanitare Première Urgence Internationale (PUI), activă în Gaza din 2009. PUI este o organizație de sănătate care se ocupă și de protejarea patrimoniului cultural din Gaza.
Organismul israelian responsabil cu ajutorul umanitar (COGAT) a informat PUI despre acțiunea IDF de a distruge depozitul, acțiune care ar fi trebuit să aibă loc miercuri dimineață. Alarma a fost declanșată de un sistem gestionat de ONG-uri internaționale, menit să informeze armata israeliană atunci când zona care urmează să fie atacată este o țintă sensibilă, precum o școală, o unitate spitalicească sau depozite cu ajutoare umanitare.
Nouă ore de negocieri
Kevin Charbel a negociat nouă ore cu armata israeliană pentru a obține o amânare, astfel încât artefactele să poată fi transferate într-un loc sigur. Operațiunea de mutare a vestigiilor a fost îngreunată și de faptul că, pe măsură ce Israelul își intensifica incursiunea în capitala enclavei palestiniene, camioanele necesare pentru transferul artefactelor erau de negăsit.
„Cu cinci minute înainte să accept că totul avea să dispară în fața noastră, un alt actor ne-a oferit transport”, a spus Charbel. PUI a colaborat cu Patriarhatul Latin de Ierusalim pentru a muta artefactele într-o locație sigură din Gaza City, nedivulgată din motive de securitate.
Școala Biblică și Arheologică Franceză din Ierusalim, o instituție venerată care a coordonat și excavările Manuscriselor de la Marea Moartă în Israel, era responsabilă de stocarea a circa 80 de metri pătrați de artefacte arheologice în clădirea Al-Kawthar din Gaza City. PUI asigura securitatea sitului.
IDF a distrus de la începutul războiului din Gaza peste 110 situri culturale
Vestigiile salvate includ ulcioare ceramice, mozaicuri, monede, tencuieli pictate, rămășițe umane și animale, precum și obiecte din Mănăstirea Sf. Hilarion, unul dintre cele mai vechi exemple cunoscute de comunități monahale creștine din Orientul Mijlociu, conform UNESCO.
Obiectele istorice au fost încărcate în cinci camioane. Toată operațiunea a durat șase ore. Charbel a subliniat faptul că transportul unor obiecte atât de vechi ar necesita, în mod normal, pregătiri complexe și protecții speciale, imposibil de asigurat în condițiile unui război. Mai mult decât atât, IDF nu permite folosirea camioanelor închise, ceea ce a expus artefactele la riscuri suplimentare. Unele obiecte s-au spart pe drum, iar altele au trebuit abandonate.
Clădirea a fost distrusă la finalul săptămânii trecute, IDF invocând faptul că Hamas instalase în depozitul respectiv posturi de observație și infrastructură de informații. UNESCO afirmă că Israelul a avariat cel puțin 110 situri culturale în Gaza de la începutul războiului, în octombrie 2023, inclusiv 13 situri religioase, 77 de clădiri de interes istoric sau artistic, un muzeu și șapte situri arheologice.
Dilema morală
Charbel și colegii săi s-au confruntat și cu dileme morale, în sensul dacă avea rost să consume atâtea resurse, camioane și combustibil și să riște viețile celor implicați, în condițiile în care situația umanitară este atât de gravă.
„Dar am acceptat să facem asta, pentru că aceste obiecte sunt atât de valoroase, au o importanță uriașă pentru istoria mondială și pentru cea palestiniană”, a spus Charbel. „Distrugerea primelor exemple de istorie creștină din Palestina le-ar șterge pentru totdeauna.”
Ştiri video recomandate
